Vizualizare sursă pentru „Bălți”

{{altesensuri|Bălți (dezambiguizare)}}
{{Infocaseta Așezare
| nume = Bălți
| tip_asezare = 
| imagine = Montaj de imagini Commons a Bălțiului.jpg
| imagine_dimensiune = 300px
| imagine_descriere = În sensul acelor de ceasornic: [[Catedrala Sfântul Nicolae din Bălți|Catedrala "Sfântul Nicolae"]] • Vedere înspre str. Gagarin • Centrul comercial „Unic” • [[Biserica Romano-Catolică din Bălți|Biserica romano-catolică]] • [[Monumentul lui Ștefan cel Mare și Sfânt din Bălți|Monumentul lui Ștefan cel Mare și Sfânt]] • [[Teatrul Național „Vasile Alecsandri” din Bălți|Teatrul Național „Vasile Alecsandri”]] • Bloc locativ tipic
| steag_imagine = Balti flag 2006.png
| stemă = Coat of Arms of Balti.png
| link_stemă = Stema Bălțiului
| steag_link = Drapelul Bălțiului
| motto = ''„Cedant arma togae”''<br />(„Armele să cedeze locul togii”)
| pushpin_map = Moldova
| latd = 47
| longd = 27
| latm = 45
| latNS = N
| longm = 55
| longEV = E
| lats = 42
| longs = 44
| tip_subdiviziune = [[Lista statelor lumii|Țară]]
| nume_subdiviziune = {{flagicon|Republica Moldova}}[[Republica Moldova]]
| tip_subdiviziune1 = [[Regiunile de dezvoltare ale Republicii Moldova|Regiune de dezvoltare]]
| nume_subdiviziune1 = [[Regiunea de Dezvoltare Nord|Nord]]
| tip_subdiviziune2 = 
| nume_subdiviziune2 = 
| atestare = 4 octombrie [[1620]]<ref name=geneza-balti/><ref name=sp-genezabalti>Михалевский, Руслан. Год рождения Бельц — 1620-й. [[SP|Спрос и Предложение]], 6 noiembrie 2009. Accesat la 26 mai 2011 ([http://www.baltigraphia.me/2009/11/1620.html Copie păstrată pe BaltiGraphia]).</ref><ref name=asm-1620>Руслан Михалевский. [http://esp.md/sobytiya/2016/02/23/akademiya-nauk-1421-god-ne-yavlyaetsya-datoy-pervogo-upominaniya-o-belcah?qt-widget_socials=0 Академия наук: 1421 год не является датой первого упоминания о Бельцах]. Газета "СП", 23 februarie 2016. Accesat 25.09.2016</ref><ref>Enciuc, Nicolae. [https://ibn.idsi.md/ro/vizualizare_articol/81638 Orașul și județul Bălți de la începuturi până în anul Marii Uniri]. In: ''Dialogica, revista de studii culturale si literatura''. 2019, nr. 1, pp. 104-115. ISSN 2587-3695.</ref>
| titlu_atestare = [[Istoria Bălțiului#Atestarea localității|Prima atestare documentară]]
| titlu_atestare1 = Promovat târg
| atestare1 = 1782<ref>Ghibănescu, Gh. ''[https://ro.scribd.com/document/130788245/Surete-Si-Izvoade-Vol-09-1437-1816-Basarabene Surete și izvoade (Documente slavo-române). Volumul IX (Documente basarabene)]''. Iași: Tipografia „Dacia” P. & D. Iliescu, 1914, p. 309-310</ref>
| titlu_atestare2 = Atestat oraș
| atestare2 = 1803<ref>[[Theodor Codrescu|Codrescu, Th]]. ''[https://www.scribd.com/document/367897033/Uricariul-Volumul-08-Condica-Liuzilor Uricarul sau Colecțiune de diferite acte care pot servi la Istoria românilor. Volumenul VIII]''. Iași: Tipo-litografia Buciumului român, 1881, p. 290.</ref><ref name=halippa1817></ref><ref>''Revista Societății Istorico-Arheologice bisericești din Chișinău.'' Chișinău: Tipografia Eparhiala „Cartea Românească”, [http://www.moldavica.bnrm.md/biblielmo?e=d-01000-00---off-0periodice--00-1----0-10-0---0---0direct-10---4-------0-1l--11-ro-50---20-about---00-3-1-00-0-0-11-1-0utfZz-8-10&a=d&cl=CL1.7.7&d=JD56.335 1928.- Vol.18, p. 89].</ref>
| titlu_atestare3 = Promovat municipiu
| atestare3 = 1929<br>1995<ref>{{Cite revistă|data-publicării=14 ianuarie 1995|titlu=Legea nr. 306 din 07-12-1994 cu privind organizarea administrativ-teritorială a Republicii Moldova|url=https://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=127655&lang=ro|journal=Monitorul Oficial|număr=3-4, art. 40|locul-publicării=Chișinău}}</ref>
| componenta = orașului
| componenta_tip = [[Cartier (oraș)|Cartierele]]
| componenta_stil = 
| p1 = [[Bălții Noi]]
| p2 = [[Berestecico]]
| p3 = [[Centru, Bălți|Centru]]
| p4 = [[Dacia, Bălți|Dacia]]
| p5 = [[Jubiliar]]
| p6 = [[Molodova]]
| p7 = [[Pământeni]]
| p8 = [[Slobozia, Bălți|Slobozia]]
| p9 = [[Teioasa]]
| p10 = [[Țigania]]
| lider_titlu = [[Primar de Bălți|Primar]]
| lider_nume = [[Alexandr Petkov]]
| lider_partid = [[Partidul Nostru]]
| lider_ales = 19 noiembrie 2023
| suprafață_totală_km2 = 78,01
| suprafață_pamant_km2 = 75,97
| suprafață_apa_km2 = 2,03
| suprafață_urbană_km2 = 41,43
| altitudine = 102
| populație = 102457
| populație_urbana = 97930
| recensământ = 2014
| populație_note_subsol = 
| densitate = 3519
| fus_orar = EET
| codpoștal = MD-3100
| prefix_telefonic = [[Lista prefixelor telefonice (Republica Moldova)|+373 (0) 231]]; +373 (0) 331
| utc_offset = +2
| fus_orar_DST = EEST
| utc_offset_DST = +3
| camp_gol_nume = [[Hram]]ul orașului
| camp_gol_info = [[22 mai]]
| hartă = Bălți (OSM).jpg
| descriere_hartă = Harta orașului
| dimensiune_hartă = 300px
| note = 
| sit-adresă = [http://www.balti.md/ bălți.md]
}}
'''Bălți''' este un [[oraș]] cu statut de [[Municipiile Republicii Moldova|municipiu]], reședința [[Regiunea de Dezvoltare Nord|Regiunii de Dezvoltare Nord]] a [[Republica Moldova|Republicii Moldova]]. Orașul se află în mijlocul [[Stepa Bălțului|stepei Bălțului]], cu un relief de câmpie colinară, la 138&nbsp;km nord de [[Chișinău]], 65&nbsp;km de la granița cu [[România]] ([[UE]]), vama [[Sculeni, Ungheni|Sculeni]], și 120&nbsp;km de la frontiera cu [[Ucraina]], vama [[Otaci]]. Se învecinează cu [[Raioanele Republicii Moldova|raioanele]] [[Raionul Fălești|Fălești]], [[Raionul Glodeni|Glodeni]], [[Raionul Rîșcani|Rîșcani]] și [[Raionul Sîngerei|Sîngerei]]. Municipiul Bălți este al treilea centru urban după mărime și populație din Republica Moldova, surclasat de [[Chișinău]] și [[Tiraspol]].<ref>Ghidul orașelor din Republica Moldova. 2004, p. 12.</ref> În componența municipiului sunt incluse satele [[Sadovoe, Bălți|Sadovoe]] și [[Elizaveta, Bălți|Elizaveta]]. În context teritorial orașul se împarte în 3 sectoare: [[Centru, Bălți|Centru]] (inclusiv cartierele [[Țigania|Țigănia]], [[Teioasa]] și [[Berestecico]]); [[Pământeni]] (inclusiv cartierele [[Jubiliar]] și [[Dacia, Bălți|Dacia]]); [[Slobozia, Bălți|Slobozia]] și două formațiuni locuibile [[Molodova]], [[Bălții Noi]]. Clima este temperat continentală, iar cele mai importante râuri care trec prin oraș sunt [[Râul Răut|Răut]] și [[Râul Răuțel|Răuțel]]. Ca infrastructură, lungimea totală a drumurilor din municipiu este de 220,7&nbsp;km cu o suprafață de 1.478,5&nbsp;m². Localitatea este un important nod de transport din nordul republicii, cu o infrastructură dezvoltată care asigură legături rutiere, feroviare și aeriene cu toate regiunile republicii și alte țări. Industria municipiului este reprezentată de 40 de întreprinderi.

Prima atestare certă a orașului Bălți apare în comentariile legate de expediția polonezilor împotriva [[Imperiul Otoman|Imperiului Otoman]] din 1620. În 1766 feciorii negustorului Alexandru Panaite, Constantin (Costache) și Iordache, intraseră în posesia moșiei Bălților, satul [[Slobozia, Bălți|Slobozia-Bălților]] revenind [[Biserica Sfântul Spiridon din Iași|Mănăstirii Sfântului Spiridon din Iași]].<ref>Gheorghe Baciu, [http://tinread.usarb.md:8888/tinread/fulltext/baciu_gh/balti.pdf Orașul Bălți și oamenii lui], Chișinău, 2010, p. 38 și urm.</ref> În [[1779]] evreii se instalează la Bălți, drepturile lor fiind reglementate conform acordului din [[1782]].<ref>{{Citation |publisher=www.jewishvirtuallibrary.org |title=Beltsy |url=https://www.jewishvirtuallibrary.org/beltsy}}</ref> În 1782 este atestat cu statul de târg, unde se organizau iarmaroace anuale. În [[1812]] a fost anexat de [[Imperiul Rus]], odată cu partea de răsărit a [[Principatul Moldovei|Principatului Moldovei]], parte denumită atunci [[Basarabia]] ca gubernie), mulți funcționari și militari ruși, precum și negustori și meșteșugari armeni și evrei instalându-se atunci în oraș. La sfârșitul secolului al XIX-lea populația băștinașă românească devine minoritară, majoritatea fiind reprezentată de evrei.<ref>{{Citation |publisher=www.yadvashem.org |language=en |title=Bălți before the Holocaust |url=https://www.yadvashem.org/yv/en/exhibitions/communities/balti/before_holocaust.asp}}</ref> Ca urmare a unirii [[Republica Democrată Moldovenească|primei Republici Moldova]] cu [[Regatul României|România]], orașul intră în componența României în [[1918]], devenind reședință de [[județ]]. 

În timpul și după [[Al Doilea Război Mondial|cel de-al Doilea Război Mondial]], odată ce Basarabia devine o parte a [[Uniunea Sovietică|Uniunii Sovietice]], populația în care noul regim nu avea încredere (acei băștinași care fuseseră slujbași ai administrației românești, preoți, [[Mișcarea Albă|rușii albi]], refugiații din URSS care fugiseră de [[Colectivizarea în URSS|colectivizare]] sau de [[Holodomor]], așa-zișii „[[Culac|chiaburi]]” (1949, [[Operațiunea Sud]]), reprezentanții cultului [[Martorii lui Iehova]] (1951, [[Operațiunea Nord]]) a fost deportată în [[Kazahstan]] și [[Siberia]], fie ca deținuți în [[Gulag]], fie ca maziliți cu reședință forțată. Mulți evrei au fugit în Bucovina după intrarea trupelor sovietice în Bălți.<ref>{{Citation |publisher=www.yadvashem.org |language=en |title=Bălți Under Soviet Rule |url=https://www.yadvashem.org/yv/en/exhibitions/communities/balti/during_holocaust.asp}}</ref> În 1941 la Limbeni pe lângă Bălți a fost organizat unul din trei lagăre de concertare a evreilor bălțeni.<ref>{{Citation |author1=Редакция |publisher=Электронная еврейская энциклопедия ОРТ |language=ru |title=Бельцы |url=https://eleven.co.il/diaspora/communities/10490/}}</ref> „În lagărul de lângă Bălți nu a fost ca la Auschwitz sau Birkenau. A fost un lagăr de concentrare în care nici măcar nu a fost nevoie de gazare.”<ref>{{Citation |title=63 de ani de la Pogromul de la Iasi: "Am văzut cum au fost uciși mii de oameni" |publisher=www.ziaruldeiasi.ro |url=https://www.ziaruldeiasi.ro/iasi/63-de-ani-de-la-pogromul-de-la-iasi-am-vazut-cum-au-fost-ucisi-mii-de-oameni~ni3ecb}}</ref>. Acolo oameni stăteau la un loc, aduși ca niște vite de prin târgurile din jur și chiar din sate, acolo pe unde se mai aciuaseră câțiva. Erau zile în care mureau cu zecile înghețați de frig sau de foame. „Căci primul lucru pe care trebuiau să-l facă premilitarii dimineața era "curățenia". Adică să-i ia din lagăr pe evreii morți și să-i ducă într-o pădure din apropiere. „Erau zvârliți într-o bortă mare, plină cu var, ca să ardă.”<ref>{{Citation |title=63 de ani de la Pogromul de la Iași: "Am văzut cum au fost uciși mii de oameni" |publisher=www.ziaruldeiasi.ro |url=https://www.ziaruldeiasi.ro/iasi/63-de-ani-de-la-pogromul-de-la-iasi-am-vazut-cum-au-fost-ucisi-mii-de-oameni~ni3ecb}}</ref> În 1944 în Bălți au fost organizate două lagăre de concentrare în care erau deținuți 50 000 de prizonieri români, germani și de alte naționalități. Mulți au decedat din cauza condițiilor, bolilor sau erau executați, corpurile lor fiind îngropate în morminte comune din preajmă. Supraviețuitorii au fost exilați în [[Siberia]] sau [[Asia Centrală]]. În timpul regimului comunist orașul a devenit un centru industrial important pentru nordul Moldovei, cu o populație în mare parte nouă, fie băștinașă venită de la sate, fie rusească sau ucraineană.

La 1 ianuarie 2011 populația stabilă a municipiului constituia 149,1 mii persoane, inclusiv: 144,2 mii urbană și 4,9 mii rurală. Sub aspect [[Religie|religios]] cea mai mare parte a bălțenilor sunt [[Biserica Ortodoxă|ortodocși]] - 110 961 persoane (86,98%). În ianuarie 1995 localitatea Bălți devine [[Municipiile Republicii Moldova|municipiu]].

== Etimologie ==
Numele localității Bălți, la origine Bălțile, provine de la pluralul cuvântului [[Limba română|românesc]] „[[baltă]]” - fiind un oiconim topografic cu referire la abundența bălților de pe vale [[Râul Răut|Răut]]ului.<ref>[[Eremia, Anatol]]. ''[https://www.academia.edu/83490317/Ora%C8%99ele_%C8%98i_Satele_Modovei_Dic%C8%9Bionar_Toponimic_Geografic_%C8%98i_Istoric_2_ Orașele și satele Moldovei. Dicționar Toponimic, geografic și istoric (2)]''. In: Studii și cercetări de onomastică și lexicologie, 2022,pp. 46-92.</ref> Originea substantivului ''baltă'' este autohtonă, moștenit din [[limba dacă]],<ref>Boerescu, Pârvu. ''[https://www.academia.edu/37497770/ELEMENTELE_DE_SUBSTRAT_AUTOHTONE_ALE_LIMBII_ROM%C3%82NE_Compendiu_2018_full_text_pdf Elemente de substrat (autohtone) ale limbii române: Compediu].'' București: Editura Academiei Române, 2018, pp. 18-19 ISBN 978-973-27-2969-4</ref> asemănându-se cu ''baltë'' în [[limba albaneză]] cu sensul de „mlaștină, noroi” (albaneza își are originea din [[Limbi ilirice|limba ilirică]] sau, mai puțin probabil, din [[limba tracă]], fiind înrudită cu limba dacă).<ref>Eremia, Anatol. [http://www.akademos.asm.md/files/Hidronimia%20bazinului%20hidrografic%20al%20Prutului_afluentii%20de%20stinga%20riului.pdf Hidronimia Republicii Moldova, domeniu și obiect de cercetare interdisciplinară]. In: ''Akademos'', 2010, nr. '''2(17)''', pp. 94-98. ISSN 1857-0461.</ref> În general, se acceptă că termenul „baltă” derivă din [[Limba protoindo-europeană|proto-indo-europeanul]] ''*bʰelH-'' (a străluci), din care au evoluat următoarele cuvinte: ''baltã'' (baltă) - în [[limba aromână]], ''palta'' (mlaștină) - [[Limba italiană|italiană]], ''βάλτος/váltos'' (mlaștină) - [[Limba greacă|greacă]], ''*bolto'' (mlaștină) - [[Limba protoslavă|protoslavă]].<ref>Orel, Vladimir E. [https://fsi-languages.yojik.eu/languages/Abadzi/Albanian/albanian-orel-etymological-dictionary%20(2).pdf ''Albanian Etymological Dictionary'']. Köln: Brill, 1998, p. 15.</ref>

== Geografie ==
{{AP|Geografia municipiului Bălți}}
Suprafața municipiului Bălți este de 7801 ha, dintre care: orașul Bălți - 4143 ha, satul Elizaveta - 2677 ha, satul Sadovoe - 980 ha .<ref name="Republica Moldova 2004, p. 10">Ghidul orașelor din Republica Moldova. 2004, p. 10.</ref> Fondul funciar este structurat astfel: terenuri cu destinație agricolă - 3 331 ha; terenuri ale localităților - 2 669 ha; terenuri destinate industriei, transporturilor, comunicațiilor și cu altă destinație specială - 990 ha; terenuri ale fondului silvic și destinate protecției mediului - 530 ha; terenuri ale fondului apelor - 275 ha; terenuri destinate fondului de rezervă – 6 ha.<ref name=resurse-nat-2010>{{citat revistă
 | title = Resursele naturale și mediul în Republica Moldova. Culegere statistică
 | pages = 95
 | publisher = Biroul Național de Statistică al Republicii Moldova
 | location = Chișinău
 | date = [[2010]]
 | url = http://www.statistica.md/public/files/publicatii_electronice/Mediu/Resurse_naturale_2010.pdf
 | accessdate =22 ianuarie 2010 }}</ref>

=== Relief ===
{{AP|Câmpia Bălțiului}}
[[Fișier:Bălți. Harta fizică.png|thumb|Harta fizică a orașului Bălți]]
Teritoriul Bălțiului reprezintă este o componentă a [[Câmpia Bălțului|câmpiei ondulate a Bălțului]]. La sud se întinde [[podișul Ciuluc-Soloneț]].<ref>{{citat enciclopedie
 | author = Proca, V
 | title = Câmpia Moldovei de Nord
 | encyclopedia = Enciclopedia Sovietică Moldovenească
 | volume = Vol. 3
 | pages = 555
 | publisher = Redacția Principală a Enciclopediei Sovietice Moldovenești
 | location = [[Chișinău]]
 | date = 1971 }}</ref> Astfel, teritoriul localității se caracterizează printr-un relief colinar slab fragmentat de văi largi și versanți asimetrici.<ref name=geo-rambu/> Centrul geografic al urbei reprezintă o morfostructură negativă sub formă de un amfiteatru mare cu laturile puternic ridicate, format de [[Albie|albia]] râului [[Răut]]. Versanții din stânga râurilor Răut și Răuțel sunt domoli, pe când cei de dreapta - abrupți.<ref name=geo-rambu/><ref name=stepa-balti/> Din cauza defrișărilor, a ridicării nivelului apelor subterane și a densității sporite a construcțiilor, versanții abrupți sunt afectați de [[Alunecare de teren|alunecări de teren]]. În prezent relieful este supus unor procese exogene de modelare ca alunecările de teren. Procese vechi de alunecări se manifestă pe partea inferioară a versantului râului Răut, în preajma cartierului Soroca. Alte zone afectate de alunecări, mai noi, sunt amplasate pe versantul drept al râului Răuțel, în cartierele Țigănia și Bălții Noi.

=== Geologie ===
{{AP|Platforma Moldovenească}}
[[File:Бельцы, дубовая роща около дачного поселка Радуга - panoramio (1).jpg|thumb|left|Peisaj de în partea de nord a orașului.]]
Până la mijlocul [[Pliocen]]ului zona Bălților a fost un podiș ridicat de unde eroziunea a ros aproape întreaga suprafață inițială a Miocenului târziu. La mijlocul Pliocenului, în timp ce teritoriile ce îl înconjoară se ridică, podișul Bălților se coboară ([[graben]]) formând câmpia Bălților.<ref name=stepa-balti/> Depozitele geologice în care a fost sculptat relieful actual s-au format în perioada [[Neogen|Neogenă]], epoca [[Miocen|Miocenă]], etajul [[Sarmațian]], subetajele Basarabian și Volhynian, acum 13,8-10 milioane ani în urmă. Sub acumulările aluviale, în văile râurilor Răut și Răuțel se află resturi de moluște din Sarmațianul inferior ce au format [[calcare]] cochilifere, detritice și oolitice. Dealurile sunt alcătuite din [[Argilă|argile]] carbonatice gri-verzui, intercalații de argile, [[Aleurit|aleurite]] și [[nisip]], deasupra cărora s-au depus [[Argilă lessoidală|argilele lessoidale]] din [[Glaciațiune|perioadele glaciare]] [[Cuaternar|cuaternare]].<ref>TALPĂ, Mihaela. Depozitele neogene din zona mun. Bălți. In: Interuniversitaria: [http://dspace.usarb.md:8080/xmlui/bitstream/handle/123456789/4309/Interuniversitaria.pdf?sequence=1&isAllowed=y Materialele Colocviului Șt. Studențesc, ed. a 14-a, 3 mai 2018, Bălți], 2019, pp. 68-71.</ref>

Seismicitatea municipiului Bălți este determinată în special de [[cutremur]]ele sub[[Scoarța terestră|crustale]] de adâncime intermediară ale căror [[Epicentru|epicentre]] sunt adesea localizate în [[Vrancea]], în Moldova [[România|românească]], la poalele [[Carpații de Curbură|întorsurii Carpaților]].<ref>[[Anatol Drumea|Drumea, Anatol]]; [[Vasile Alcaz|Alcaz, Vasile]]. [http://www.akademos.asm.md/files/Academos%20%20nr.1-2%202008%2024%20E%20POSIBIL%C4%82%20OARE%20AST%C4%82ZI%20PREDIC%C5%A2IA%20UNUI%20%20CUTREMUR%20DE%20P%C4%82M%C3%82NT%20PUTERNIC.pdf E posibilă oare astăzi unui cutremur de pământ puternic?]. ''[[Akademos (revistă)|Akademos]]'', '''nr.1-2 (9)''', februarie 2008, p. 88 - 90. Accesat 28 iunie 2011.</ref> Teritoriul municipiului este amplasat într-o zonă cu seismicitate de 7 grade pe [[Scara de magnitudine Richter|scara Richiter]]. Intensitatea cutremurelor generate de focarul Vrancea scade, de regulă, cu un grad până la Bălți.<ref>[[Ion Ilieș|Ilieș, Ion]]. [http://www.akademos.asm.md/files/Sistemul%20integrat%20de%20monitorizare%20seismica%20Romania%20Republica%20Moldova.pdf Sistemul integrat de monotirizare seismică România-Republica Moldova]. ''[[Akademos (revistă)|Akademos]]'', '''nr. 1 (20)''', martie 2011, p. 62 - 69. Accesat 28 iunie 2011.</ref><ref name=hotnews-seism>{{citat web
 | author =Eugen Urban
 | title =2% din spațiul locativ din Bălți riscă să fie distruse de un eventual seism de 7 grade
 | publisher =[[HotNews]]
 | date =15 martie 2011
 | url =http://www.hotnews.md/articles/view.hot?id=9615
 | accessdate =25 martie 2011
 | archive-date =2016-03-04
 | archive-url =https://web.archive.org/web/20160304224903/http://www.hotnews.md/articles/view.hot?id=9615
 | dead-url =yes
 }}</ref><ref>{{citat enciclopedie
 | author = Drumea, A
 | title = Sismicitate
 | encyclopedia = Enciclopedia Sovietică Moldovenească
 | volume = Vol. 8 
 | pages = 20
 | publisher = Redacția Principală a Enciclopediei Sovietice Moldovenești
 | location = [[Chișinău]]
 | date = 1971 }}</ref> Cele mai intense cutremure au avut loc la [[Cutremurul din 1802|26 octombrie 1802]] - magnt. 7,5 grade; [[Cutremurul din 1977|10 noiembrie 1940]] - magnt. 7,4 grade; [[Cutremurul din 1977|4 martie 1977]] - magnt. 7,2 grade; 1986 și 1990 - magnt. 6 grade.<ref>{{citat web
 | title = Румынию, Молдову и Украину ждёт катастрофическое землетрясение?
 | publisher = СПр
 | date = 22 сентября 2010
 | url = http://gazeta-sp.info/rubrics/index.php?ELEMENT_ID=10658
 | accessdate = 19 ianuarie 2011 }}</ref> Ultimul cutremur a fost înregistrat la 4 octombrie 2011, cu magnitudinea de 3 - 3,5 grade pe scara de 12 grade MSK.<ref>[http://www.info-prim.md/?x=&y=41591 Cutremur de 4,8 pe scara Richter resimțit în Republica Moldova]. ''[[INFO-PRIM NEO]]'', 4 octombrie 2011. Accesat 4 octombrie 2011.</ref> Anual pe teritoriul Republicii Moldova se înregistrează sute de cutremure de intensitate mică, de 2 - 4 grade.<ref>{{citat web| title = Землетрясение в Молдове — 4,3 балла| publisher = [[SP|СП]]| date = 30 сентября 2010| url = http://gazeta-sp.info/rubrics/index.php?ELEMENT_ID=10737| accessdate = 19 ianuarie 2011}}{{Legătură nefuncțională|date=aprilie 2023 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes }}</ref>

=== Sol ===
[[Fișier:Soroca, Bălți.JPG|thumb|Vedere a părții centrale din cartierul [[Soroca, Bălți|Soroca]]]]
{{AP|Solurile Republicii Moldova}}
Pe teritoriul municipiului predomină solurile [[cernoziom]]ice tipice moderat humifere. În partea dreaptă a Răutului, în [[Slobozia, Bălți|cartierul Slobozia]], se întâlnesc cernoziomurile tipice slab humifere. Acestea sunt [[cernoziom]]urile cele mai fertile. Au o grosime de peste 1 m, culoarea aproape neagră, structură grăunțoasă și hidrostabilă. Pe versanți stratul de sol este doar de câțiva zeci de cm și de multe ori este afectat de [[Eroziunea solului|eroziune]] eoliană și, în special, pluvială. La nivel de municipiu 623 ha sunt erodate. În luncile râurilor s-au format solurile aluviale. Aceste soluri sunt salinizate și mlăștinoase.<ref>{{citat enciclopedie| author = Krupenicov, I| title = Solurile| encyclopedia = Enciclopedia Sovietică Moldovenească| volume = Vol. 8 | pages = 33 - 37| publisher = Redacția Principală a Enciclopediei Sovietice Moldovenești| location = [[Chișinău]]| date = 1971 }}</ref> O bună parte din suprafața solurilor fertile a fost destinată construcțiilor cartierelor locative și întreprinderilor, de aceea valorificarea acestora este minimă. Din suprafața totală a orașului de 4143 ha, numai 117 ha au utilizare agricolă.

=== Climă ===
{{AP|Clima Republicii Moldova}}
[[Fișier:Lacul Comsomolistilor mun. Balti.jpg|thumb|left|Apus de soare pe Lacul Comsomolist]]
Clima este temperat continentală, ca în restul țării, cu veri calde care prezintă furtuni ploioase episodice (precipitațiile de vară fiind mai importante decât cele de iarnă, mai ales spre septembrie), toamne ploioase dar scurte, ierni reci cu îngheț, zăpadă și crivăț, primăveri de asemenea scurte.<ref name=geo-rambu>{{citat carte
 | author = Râmbu, N; Mâtcu, M
 | title = Geografi fizică a Republicii Moldova. Manual pentru clasa a IX-a
 | publisher = Editura: Lumina
 | date = 1996
 | location = [[Chișinău]]
 | pages = 
 | isbn = 5-372-00830X}}</ref>

Circulația atmosferică a aerului se caracterizează prin preponderența maselor de aer cald, iar în unele perioade și umed, ce vin de la vest, dinspre [[Oceanul Atlantic]]. Activitatea intensă a maselor de aer mediteraneene și atlantice în timpul verii aduc precipitații abundente. Aerul uscat temperat format în estul și sud-estul [[Câmpia Europei de Est|Câmpiei Europei de Est]] condiționează arșiță și [[secetă]]. Invazia aerului arctic provoacă schimbarea bruscă a vremii și scăderea temperaturii.<ref name=geo-rambu/> Iarna este caracteristică influenței maselor de aer generate în [[Siberia]].<ref name=encicl-clima>{{citat enciclopedie| author = Constantinova, T; Dubovc, F.; Coșcodan, M | title = Clima | encyclopedia = Enciclopedia Sovietică Moldovenească| volume = Vol. 8| pages = 24 - 30| publisher = Redacția Principală a Enciclopediei Sovietice Moldovenești| location = [[Chișinău]]| date = 1971 }}</ref> Vântul de regulă are direcția nord-est și sud-est cu viteza 2–5&nbsp;m/s.<br />În regiunea Bălțiului [[radiație solară|radiația solară]] anuală este de 112-114 kcal/cm². Durata strălucirii soarelui anual constituie aproximativ 2000 de [[ore]]. Temperatura maximă absolută înregistrată în această regiune este de 38°C, iar cea minimă de −35°C. Cea medie anuală este de 9,1°C.<ref name=meteo-bl>{{citat revistă
 | title =Studiu de impact asupra mediului și planului de management al mediului
 | journal =Proiectul de management a dezastrelor și riscurilor climatice
 | pages =22 - 24
 | publisher =Banca Mondială/Asociația Internațională de Dezvoltare
 | date =[[24 mai]], 2010
 | url =http://www.moldovapops.md/app/includes/files/EIA_EMP%20DRMAP%20ro.pdf
 | accessdate =15 ianuarie 2011
 | archive-date =2012-01-17
 | archive-url =https://web.archive.org/web/20120117234401/http://www.moldovapops.md/app/includes/files/EIA_EMP%20DRMAP%20ro.pdf
 | dead-url =yes
 }}</ref>
Cantitatea anuală de precipitații este de 450–550&nbsp;mm. Numărul de zile cu precipitații constituie 120 pe an, iar aceasta permite menținerea umidității optimale pentru perioada de vegetație. Suma precipitațiilor pentru perioada de vegetație activă este de 360–380&nbsp;mm. Durata perioadei de vegetație este de 167-176 de zile, perioada solară – 290-300 zile, durata insolației – 2050-2100 ore.<ref name=stepa-balti/><ref name=meteo-bl/>

Suma medie anuală a precipitațiilor (conform datelor cu corecția cantității precipitațiilor) – 510–545&nbsp;mm, inclusiv 344–372&nbsp;mm în perioada caldă (aprilie-octombrie) și doar 165–171&nbsp;mm în perioada rece (noiembrie-martie). Ploile torențiale cad în lunile iunie-august. Evaporabilitatea atinge 816&nbsp;mm.<ref name=stepa-balti>{{citat revistă
 | author = Balan, Tatiana
 | title = Transformarea antropică a cernoziomurilor tipice din Stepa Bălți și acțiunea privind minimalizarea consecințelor nefavorabile
 | journal = Teza de doctor în biologie
 | pages = 40 - 42
 | location = Chișinău
 | publisher = Institutul de Pedologie, Agrochimie și Protecție a solului „Nicolae Dimo”
 | date = 2009
 | url = http://www.cnaa.md/files/theses/14987/tatiana_balan_thesis.pdf
 | format = [[PDF]]
 | accessdate = 15 ianuarie 2011
 }}{{Legătură nefuncțională|date=octombrie 2022 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes }}</ref>

Stratul de zăpadă este instabil. Înălțimea stratului de zăpadă este de 10–25&nbsp;cm, dar în unele ierni se înregistrează și o înălțime de 50&nbsp;cm, mai ales în locuri adăpostite. Dintre fenomene meteorologice negative, iarna sunt răspândite: [[polei]]ul (4 zile), [[chiciura]] (5-7 zile) și [[viscol]]ul. Primăvara și toamna pot avea loc înghețurile iar vara [[secetă]], [[suhovei]] și [[caniculă]].<ref name=encicl-clima/>
{{Weather box
|location = Bălți
|metric first = Yes
|single line = Yes
| Jan high C = -0.5
| Feb high C = 1.3
| Mar high C = 7.0
| Apr high C = 15.9
| May high C = 22.0
| Jun high C = 24.9
| Jul high C = 26.2
| Aug high C = 26.0
| Sep high C = 21.8
| Oct high C = 15.2
| Nov high C = 7.6
| Dec high C = 2.1
|year high C = 14.1
| Jan low C = -7.5
| Feb low C = -5.4
| Mar low C = -1.6
| Apr low C = 4.5
| May low C = 9.9
| Jun low C = 13.1
| Jul low C = 14.5
| Aug low C = 13.5
| Sep low C = 9.5
| Oct low C = 4.3
| Nov low C = 0.3
| Dec low C = -4.0
|year low C = 4.2
| Jan precipitation mm = 31
| Feb precipitation mm = 28
| Mar precipitation mm = 28
| Apr precipitation mm = 44
| May precipitation mm = 55
| Jun precipitation mm = 86
| Jul precipitation mm = 79
| Aug precipitation mm = 49
| Sep precipitation mm = 43
| Oct precipitation mm = 22
| Nov precipitation mm = 34
| Dec precipitation mm = 30
|year precipitation mm = 529
| Jan precipitation days = 11
| Feb precipitation days = 11
| Mar precipitation days = 9
| Apr precipitation days = 11
| May precipitation days = 12
| Jun precipitation days = 13
| Jul precipitation days = 11
| Aug precipitation days = 8
| Sep precipitation days = 8
| Oct precipitation days = 6
| Nov precipitation days = 9
| Dec precipitation days = 11
|year precipitation days = 120
|source 1 = World Weather Information Service<ref name=eather1>{{cite web
|url = http://www.worldweather.org/108/c01423.htm|title =Weather Information for Bălți|accessdate = 6 January 2008
|publisher =World Weather Information Service}}</ref>
|date = August 2010}}

=== Hidrografie ===
''Pentru detalii, vezi: [[Râul Răut|Răut]] și [[Râul Răuțel|Răuțel]].''
[[Fișier:Răut în Bălți, DC 2.jpg|220px|left|thumb|Valea râului [[Râul Răut|Răut]] între cartierele [[Dacia, Bălți|Dacia]] și [[Slobozia, Bălți|Slobozia]]]]
Rețeaua hidrografică a orașului este alcătuită de râul [[Răut]] și afluenții acestuia: [[Râul Răuțel|Răuțel]], [[Râul Copăceanca|Copăceanca]] și [[Râul Flămânda|Flămânda]], la care se adaugă 7 lacuri artificiale.<ref>Ghidul orașelor din Republica Moldova. 2004, p. 10</ref>

'''Răutul''' este cel mai mare curs de apă ce traversează Bălțiul. Observațiile regimului hidrologic la Bălți se efectuează din 1940. În perimetrul orașului, valea râului este șerpuitoare, cu o lățime de 2–3&nbsp;km.<ref>{{citat enciclopedie
 | last = V.
 | first = Verina
 | title = Răut
 | encyclopedia = Enciclopedia Sovietică Moldovenească
 | volume = Vol. 6
 | pages = 55
 | publisher = Redacția Principală a Enciclopediei Sovietice Moldovenești
 | location = [[Chișinău]]
 | date = 1971 }}</ref><ref>[[Gavril Gâlcă|Gâlcă, Gavril]]. [http://www.mediu.gov.md/file/publicati/Revista%20Apelor/RA_13_ROM.pdf Calitatea apei râului Răut] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20120202131041/http://www.mediu.gov.md/file/publicati/Revista%20Apelor/RA_13_ROM.pdf|date=2012-02-02}}. ''[[Revista Apelor]]'', '''nr. 13''', 2011 ([[Chișinău]]), p. 18 - 20. ISSN 1857-277.</ref> În amonte de Bălți, cursul râului are o direcție spre sud-est, iar la ieșire se schimbă brusc spre est. Albia Răutul este îndiguită pentru a proteja localitatea de inundații. Versanți vestici sunt abrupți și au o înălțime de 60–90 de m.<ref name=apele-moldovei>{{citat carte
 | last = Cazac
 | first = V.
 | coauthors = Mahailesc, C., Bejenari, G
 | title = Resursele acvatice ale Republicii Moldova. Vol. 1: Apele de suprafață
 | publisher = I.E.P.S. Știința
 | date = 2001
 | location = [[Chișinău]]
 | pages = 104 - 111
 | isbn = 9975-67-294-8}}</ref> Panta versantului estic, în cartierul Slobozia, are o înclinație mai mică. Lățimea Răutului în orașul Bălți este de 3–6 m și adâncimea de 0,1–0,5 m.<ref name=apele-moldovei/> Primăvara, în lunile februarie – martie, au loc viituri cauzate de topirea zăpezilor. Dura viiturilor de primăvară în medie este 36 zile. Nivelul apei în Răut crește, în medie cu 0,3 m, și în timpul sezonului ploios de vară și toamnă. Scurgerea anuală a apei râului Răut este în medie de 1,55 m<sup>3</sup>/sec; minimă - 0,37 m<sup>3</sup>/sec (1995), maximă - 3,98 m<sup>3</sup>/sec (1981). Debitul mediu al aluviunilor în suspensie este de 0,51&nbsp;kg/sec.<ref name=apele-moldovei/> Fundul râului este acoperit cu depuneri aluviale, izvoarele sunt puternic mineralizate.<ref>{{cite journal 
|title=Elucidarea stării ihtiofaunei în condițiile actuale bazinului râului Răut
|author=Petru Leuca, Adrian Usatâi
|journal= „Managementul integral al resurselor naturale din bazinul transfrontalier al fluviului Nistru”: Materialele Conferinței Internaționale, 16-17 septembrie 2004
|year= 2004|pages=188-192|format=[[Portable Document Format|PDF]] |url=http://tiras.vox.md/materials/188-192.pdf}}</ref> Malurile râului sunt în întregime îndiguite pentru a preveni inundațiile.

[[Fișier:Răuțel-50.jpg|right|thumb|[[Râul Răuțel]] în cursul inferior]]
'''Răuțelul''' este un râuleț ce traversează Bălțiul de la vest la est. Cursul mediu a fost puternic modificat de către om prin construcția uzinelor în valea râului, iar albia sa a rămas neamenajată. În cursul inferior râul este îndiguit. Pe cursul Răuțelului s-au construit un lac de acumulare (între cartierele [[Bălții Noi]] și [[Teioasa]]) și Lacul municipal. Asemenea Răutului, apa Răuțelului conține o cantitate înaltă de săruri.<ref>{{citat enciclopedie 
 | title = Răuțel
 | encyclopedia = Enciclopedia Sovietică Moldovenească
 | volume = Vol. 6
 | pages = 55
 | publisher = Redacția Principală a Enciclopediei Sovietice Moldovenești
 | location = [[Chișinău]]
 | date = 1971 }}</ref>
Orașul este traversat și de alte râulețe: de exemplu pârâul Flămânda (afluent al Răutului) din nordul cartierului [[Slobozia, Bălți|Slobozia]]; în zona de est a orașului se găsesc doi afluenți mici ai Răuțelului.

Cele mai mari bazine acvatice sunt: Lacul orășenesc, Lacul Tineretului (Komsomolist), Lacul societății vânătorilor și pescarilor (Chirpicinoe) și Canalul de canotaj, cu suprafața totală de circa 200.000 m² și cu un volum de 2,9 mln m<sup>3</sup>. În nordul cartierului [[Jubiliar]] și estul cartierului Bălții Noi se găsesc lacuri mici, însă în afara granițelor administrative al orașului. Toate lacurile din perimetrul orașului sunt artificiale.

În cartierele [[Teioasa]], [[Centru, Bălți|Centru]], [[Podul Chișinăului]], [[Soroca (cartier)|Soroca]], parțial în cartierele [[Slobozia, Bălți|Slobozia]], [[Berestecico]], [[Bălții Noi]] și [[Țigania|Țigănia]], apele subterane sunt la suprafață. Practic, apele freatice sunt stratificate la adâncimi 1–2 m de la suprafața solului.

=== Flora ===
{{AP|Stepa Bălțului}}
[[Fișier:Pacul Central-BL-65.jpg|left|thumb|Parcul central]]
Suprafața spațiilor verzi (scuaruri, bulevarde înverzite) este 262,5 ha, cea a pădurilor și parcurilor de 498,5 ha, în total 761 ha sau 9,7%.<ref name=resurse-nat-2010/> Răspândirea mică a pădurilor se datorează utilizării terenurilor în fondul construcțiilor. Suprafața pădurilor se micșorează în fiecare an din cauza defrișărilor ilicite.<ref>{{citat revistă
 | last = Caldaruș
 | first = Valentina
 | title = Informație cu privire la registrul național al spațiilor verzi ale localităților urbane și rurale pentru anul 2004
 | journal = Mediul ambiant
 | volume = Nr. 3 (21)
 | issue = 
 | pages = 35 - 38
 | publisher = Ministerul Ecologiei și Resurselor Naturale & Institutul de Ecologie și Geografie al AȘM
 | location = [[Chișinău]]
 | date = decembrie 2005
 | url = http://www.mediu.gov.md/file/publicati/mediu%20amb/mediulambiant6_36.pdf
 | format = [[PDF]]
 | issn = 1810-9551
 | accessdate = 19 ianuarie 2011
 | archive-date = 2012-02-02
 | archive-url = https://web.archive.org/web/20120202160042/http://www.mediu.gov.md/file/publicati/mediu%20amb/mediulambiant6_36.pdf
 | dead-url = yes
 }}</ref>
Elementele principale ale sistemului urban de spații verzi publice sunt parcurile orășenești: Parcul central, parcul „Victoria”, [[Scuarul Maria]], bulevardul Independenței. În același sistem se includ teritoriile înverzite ale formațiunilor și grupurilor locative.

Zonele împădurite sunt amplasate la periferia orașului: Fâșia Silvică de Stat (FSS) „Pepenier” – în partea de nord, FSS „Mesteacănul” – în partea de sud și sud-vest și FSS „Rândunica” – în partea nord-vest, Pădurea „Cosmonauților” în sud-vest.

În nord-vestul orașului se localizează ''[[Sistemul de perdele forestiere de protecție Bălți|„Sistemul de perdele forestiere de protecție Bălți”]]'' ce reprezintă un sistem alcătuit din perdele forestiere de protecție a câmpurilor agricole atribuite la categoria Arii cu management multifuncțional. Sistemul forestier de protecție este format din două categorii de perdele forestiere: perdele forestiere de protecție create pe perimetrul sistemului și perdele forestiere de protecție create între câmpurile agricole, care fac conexiune, formate între perdelele forestiere din perimetrul sistemului de perdele forestiere.<ref name=perdele-forestiere>{{citat revistă
 | last = Postolache
 | first = Gheorghe
 | title = Aria protejată „Sistemul de perderele forestiere de protecție Bălți”
 | journal = Mediul ambiant
 | volume = Nr. 1 (25)
 | issue = 
 | pages = 9 - 14
 | publisher = Ministerul Ecologiei și Resurselor Naturale & Institutul de Ecologie și Geografie al AȘM
 | location = [[Chișinău]]
 | date = 2006
 | url = http://www.mediu.gov.md/file/publicati/mediu%20amb/06/mediulambiant1_25.pdf
 | format = [[PDF]]
 | issn = 1810-9551
 | accessdate = 19 ianuarie 2011
 | archive-date = 2012-02-02
 | archive-url = https://web.archive.org/web/20120202170803/http://www.mediu.gov.md/file/publicati/mediu%20amb/06/mediulambiant1_25.pdf
 | dead-url = yes
 }}</ref>
Atât Sistemul de perdele forestiere, cât și Fâșiile silvice, spațiile verzi urbane oferă protecția solului contra eroziunii, previne alunecările de teren, ameliorează situația sanitaro-ecologică, oferă posibilitatea organizării agrementului pentru populație.
[[Fișier:Lycosa singoriensis 03.jpg|thumb|right|Tarantula comună (''[[Lycosa singoriensis]]'') se întâlnește adesea în aria municipiului]]
În anul 2007 a fost elaborat proiectul privind crearea Grădinii Botanice în Bălți pe un teren cu o suprafață de 21,5 ha, din folosința [[ICCC Selecția|Institutului de Cercetări pentru Culturile de Câmp „Selecția”]]. Locul viitoarei grădini este situat în extravilanul satului [[Corlăteni, Rîșcani|Corlăteni]].<ref>Teleuță, Alexandru; Munteanu, Andrei; Postolache, Gheorghe [et. al.]. [http://bsapm.moldnet.md/Romana/Noutati/raportul%20iv%20cbd.pdf Republica Moldova: Al patrulea raport național cu privire la diversitatea biologică] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20110516233043/http://bsapm.moldnet.md/Romana/Noutati/raportul%20iv%20cbd.pdf|date=2011-05-16}}. – Chișinău: ''Bons Offices SRL'', 2010. p. 33. ISBN 978-9975-80-320-5.</ref><ref name="boincean-selectia">[[Boris Boincean|Boincean, Boris]]. [http://libruniv.usb.md/publicatie/bibiliografice/person/boincean.pdf Incursiuni în istoria ICCC „Selecția”]{{Legătură nefuncțională|date=august 2024 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes |url=http://libruniv.usb.md/publicatie/bibiliografice/person/boincean.pdf }}. ''Boris Boincean : biobibliografie (Personalități universitare bălțene)''. - Bălți, 2009, p. 30 - 33.</ref>

=== Fauna ===
{{AP|Fauna Republicii Moldova}}
Fâșiile silvice nu sunt foarte bogate în specii de animale, cu excepția [[nevertebrate]]lor. Cele mai răspândite mamifere sunt veverița, ariciul. În regiunile de pășuni se pot întâlni: iepurele, cârtița, diferite specii de rozătoare, seara apar și liliecii.<ref name=geo-rambu2001>{{citat carte
 | last = Râmbu
 | first = N.
 | title = Geografi fizică a Republicii Moldova. Manual pentru clasa a VII-a
 | publisher = Editura: Litera
 | date = 2001
 | location = [[Chișinău]]
 | pages = 111 - 113
 | isbn = 9975-74-498-2}}</ref>
Dintre păsări, în păduri trăiesc: [[Pupăză|pupăza]], [[grangur]]ul, [[privighetoare]]a, [[pițigoi]]ul, [[ciocănitoare]]a, [[cuc]]ul, în câmpuri [[potârniche]]a, foarte rar, [[Erete alb|eretele alb]]. În cartierele de la periferie pot fi observate și unele specii de [[bufniță]]. Pe raza localității sunt de asemenea: porumbelul, [[Vrabie|vrabia]], [[rândunica]], [[graur]]ul și alte păsări. În bazinele acvatice locuiesc: [[barza]], [[pescăruș|pescărușul]], [[Rață|rațele]] sălbatice.<ref name=geo-rambu/><ref name=geo-rambu2001/>

Dintre amfibieni, în zona municipiului Bălți viețuiesc: broasca de iaz, [[brotăcel|brotăcelul]], [[broasca râioasă verde]], [[triton]]ul comun etc. Reptilele sunt reprezentate de [[șopârla verde]], unele specii de [[năpârcă]].<ref name=geo-rambu2001/> În apele Răutului s-au identificat speciile de pești: fufa, porcușorul și [[caras]]ul argintiu. În exemplare unitare se întâlnesc osarul și moaca de brădiș. În lacuri sunt răspândiți carasul și carpul.<ref>{{citat revistă | last = Bulat | first = Denis | title = Diversitatea ihtiofaunei râului Bâc și căile de redresare a stării ecologice | journal = Autoreferatul tezei de doctor în biologie | pages = 24 | publisher = Acdemia de Științe a Moldovei. Institutul de zoologie | location = [[Chișinău]] | date = 2009 | url = http://www.cnaa.md/files/theses/2009/14107/denis_bulat_abstract.pdf | format = [[PDF]] | accessdate = 19 ianuarie 2011 | archive-date = 2012-01-11 | archive-url = https://web.archive.org/web/20120111104744/http://www.cnaa.md/files/theses/2009/14107/denis_bulat_abstract.pdf | dead-url = yes }}</ref>

== Istorie ==
{{Articol principal|Istoria Bălțiului|Cronologia istorică a Bălțiului}}
{{Istoria apartenenței statale}}
Primii oameni pe teritoriul localității au apărut în epoca [[paleolitic]]ului, cu circa 30.000 ani în urmă. Au fost descoperite vetre de sate din [[epoca bronzului]]: la nord de [[Dacia, Bălți|cartierul Dacia]], în cartierele [[Bălții Noi]] și [[Pământeni]]. Urme ale acestor sate reprezintă grămezile de lut ars și diverse obiecte de [[ceramică]]. Din mileniul II î.e.n. datează alte două vetre: în cartierul Bălții Noi și la periferia orașului lângă șoseaua Bălți-Chișinău. În perioada romană, pe teritoriul orașului au existat 5 sate, dar au fost distruse de popoarele nomade. Din perioada migrațiilor datează și cele 18 movile funerare.<ref>[[Ion Hâncu|Hâncu, Ion]]. Vetre strămoșești din Republica Moldova. Material arheologic informativ-didactic. -Chi.: Editura Știința, 2003. - 508 p. ISBN 9975-67-297-3</ref>

=== Atestarea localității ===
[[Fișier:Alexandru Ilias.jpg|150px|miniatura|right|Bustul lui [[Alexandru Iliaș]], domn al [[Principatul Moldovei|Moldovei]] în 1620]]
Prima atestarea certă a orașului Bălți apare în comentariile despre expediția polonezilor împotriva [[Imperiul Otoman|Imperiului Otoman]] din 1620. La [[Bătălia de la Țuțora (1620)|Bătălia de la Țuțora]] armata poloneză a fost înfrântă, fiind nevoită să se retragă. La întoarcere militarii polonezi au ajuns la Răut la 4 octombrie, lângă satul Bălți ([[ținutul Soroca]]). Acest fapt a fost înregistrat în comentariile expediționare.<ref name=geneza-balti /><ref name=sp-genezabalti/><ref name=asm-1620/><ref name=conf.2012.marsalcovschi>Teo-Teodor MARȘALCOVSCHI. Prima atestare documentară a mun. Bălți . [https://ru.scribd.com/doc/112841345/Ora%C8%99ul-B%C4%83l%C8%9Bi-%C8%99i-regiunile-invecinate-in-retrospectiva-istoriei-Balti-2012 Conferința științifică „Orașul Bălți și regiunile învecinate în retrospectiva istoriei”], Bălți 14 octombrie 2012.</ref><ref>Sergiu TABUNCIC. Observații privind itinerarul expediției poloneze de la Țuțora din anul 1620. [https://ru.scribd.com/doc/112841345/Ora%C8%99ul-B%C4%83l%C8%9Bi-%C8%99i-regiunile-invecinate-in-retrospectiva-istoriei-Balti-2012 Conferința științifică „Orașul Bălți și regiunile învecinate în retrospectiva istoriei”], Bălți 14 octombrie 2012.</ref>
 
În mod greșit, unele surse afirmă că orașul ar fi fost întemeiat în 1421 de către ducesa [[Ringala]], a treia soție a domnitorului moldovean [[Alexandru cel Bun]]. În urma divorțului din [[1421]], Ringala de Mazovia primise, printr-un hrisov domnesc din 13 decembrie 1421, moșiile [[Siret]], [[Volovăț, Suceava|Volovăț]] și câteva localități din jur în vederea întreținerii sale, însă Bălțiul nu figura. De menționat că localitățile atestate în actul domnesc sunt amplasate în partea dreaptă a [[Prut]]ului.<ref name=asm-1620/><ref name=conf.2012.marsalcovschi></ref>

Această eroare s-a produs din cauza traducerii și interpretării eronate a notițelor de călătorie ale diplomatului francez [[Guillbert de Lannoy]]. În 1421 a efectuat o călătorie de la [[Marea Baltică]] spre [[Marea Neagră]]. Trecând prin [[Regatul Jagiellonilor|regatul Poloniei]] poposește în orașul polonez „Belfz” (actualmente [[Belz]], [[Ucraina]]) unde a fost oaspetele ducesei [[Ringala|Ringala de Mazovia]], verișoara regelui polonez [[Vladislav II Iagello]].<ref>[http://books.google.ro/books/about/Voyages_et_ambassades_de_messire_Guilleb.html?id=iOBaAAAAQAAJ&redir_esc=y Voyages et ambassades de messire Guillebert de Lannoy, 1399-1450]</ref><ref>{{Citat web |url=http://histoiresdunord2.blogspot.ro/2011/11/la-vie-les-voyages-et-aventures-de.html |accessdate=2012-11-07 |titlu=La vie les voyages et aventures de Guillbert de Lannoy, chavalier lilloise au XVe siecle, histoiresdunord2.blogspot.fr |archive-date=2016-03-04 |archive-url=https://web.archive.org/web/20160304212439/http://histoiresdunord2.blogspot.ro/2011/11/la-vie-les-voyages-et-aventures-de.html |dead-url=yes }}</ref> În secolul XIX când a fost realizată traducerea notițelor în limba rusă în care orașul polonez Belfz a fost confundat cu orașul Bălți.<ref name=geneza-balti>Marșalcovschi, Teo-Teodor. [http://dspace.usarb.md:8080/jspui/bitstream/123456789/2373/1/Marsalcovschi_Teo_Teodor_Geneza_municipiului_Balti.pdf Geneza municipiului Bălți: concept urbanistic și prima atestare]. ''Anuarul Catedrei Disciplini Socioumanistice, 2007/2008''. - Bălți: Presa Universitară Bălțeană (2009), p. 6 - 28.</ref><ref name=asm-1620/><ref name=conf.2012.marsalcovschi></ref>

=== Țara Moldovei ===
[[Fișier:Pod peste Raut.jpg|thumb|left|Pod peste [[Răut]] (în prezent, nu s-a păstrat)]]
În timpul [[Războiul Ruso-Turc (1710–1711)|campaniei lui Petru I împotriva otomanilor din 1711]], târgul Bălți, atunci renumit ca centru de trecătorie și de întreținere a hergheliilor domnești, a fost baza principală de aprovizionare în merinde și cai a armatelor ruse. Dar, după înfrângerea și retragerea lor spre [[Nistru]], [[tătar]]ii au prădat așezarea.<ref name=trofaila>Trofăilă, Vasile. ''Vatra doinelor străbune: Pe malurile Răutului''. p. 16-17.</ref>

În 1766 feciorii negustorului Alexandru Panaite (Panaghiotis), Costache și Iordache, intraseră în posesia unei jumătăți din moșia Bălților, cealaltă jumătate revenind [[Biserica Sfântul Spiridon din Iași|Mănăstirii Sfântului Spiridon din Iași]].<ref>[http://www.moldavica.bnrm.md/biblielmo/?a=d&c=cartipost&d=J105 Бельцы. Бес&#91;сарабия&#93;. Земская управа = Bjeltzy (Bess&#91;arabia&#93;) Magistrat du Zemstwo.]</ref><ref>[http://www.balti.md/index.php?option=com_content&task=view&id=75&Itemid=26 Istoria formării oralului], balti.md</ref> Orașul Bălți apare în documente ca târg de cai: de altfel prima sa stemă era un cap de cal. Devine un oraș meșteșugăresc important (fierari, rotari, pielari, șelari, căruțari), voievozii moldoveni ridicând o bazilică în [[1785]]. În 1795 Gheorghe Panaite, în scopul de a accelera dezvoltarea târgului, a încercat să aducă din [[Galiția]] un număr de 300 de negustori armeni și le-a construit o biserică în planul bisericilor catolice. Negustorii armeni nu au ajuns însă la Bălți, iar biserica a fost sfințită ca biserică ortodoxă, [[Catedrala Sfântul Nicolae din Bălți|Catedrala Sf. Nicolae]], a cărei clopotniță a fost dărâmată de sovietici în 1965 și reclădită după independență.<ref name="Grișina S. 2006">Grișina S., ș.a. Bălți. Album consacrat celei de-a 585-a aniversări a înființării orașului Bălți, 2006.</ref>

=== Perioada țaristă ===
{{AP|Gubernia Basarabia}}
{{Pie chart
|style=clear:none;
|thumb = right
|caption = Structura lingvistică a populație în 1897
|label1 = Limba română
|value1 = 17.1
|color1 = BlueViolet
|label2 = [[Limba idiș]]
|value2 = 55.8
|color2 = #FFFF00
|label3 = Limba rusă
|value3 = 19.9
|color3 = MediumSeaGreen
|label4 = Limba ucraineană
|value4 = 3.6
|color4 = LightGreen
|label5 = Limba poloneză
|value5 = 2.8
|color5 = LightBlue
|label6 = Nedeclarată 
|value6 = 0.5
|color6 = Gray
|other = Alte etnii
}}
În [[1812]] partea de răsărit a Moldovei, de atunci numită [[Basarabia]], este anexată de către [[Imperiul Rus|imperiului Rus]]. La recensământul din 1817 în orașul Bălți, la categoria A (bogați) au fost înregistrați 3 preoți; 1 diacon; 2 diaci, 1 pălămar (paraclisier); 3 mazil și 12 ruptași. La categoria G (săraci) 262 gospodarii; 14 văduve; 36 burlaci. Creștini deținători de prăvălii, inclusiv armeni - 42. Evreii constituie 244 birnici. Total birnici - 606 bărbați și 14 femei. Moșia aparține comisului Alexandru Panait, inclusiv: 450 fălci de fânețe, 550 fălci teren arabil, 1300 fălci de pășuni. Sunt prezente iazuri în lunca Răutului bogate în pești.<ref name=halippa1817>[[Ion Halippa|Халиппа, И. Н.]] ''[http://oldchisinau.com/lib/files/PoDannymPerepisi1817g-Halippa%28BGUAK1907%29.pdf Роспись землевладения и сословного строя населения Бессарабии по данным переписи 1817 года]'' // Труды Бессарабской губернской ученой архивной комиссии. — Кишинёв: Типо-литография Э. Шлиомовича, 1907. — Т. 3. — С. 83, 84. — 596 с.</ref> 

La 19 aprilie 1818, țarul [[Alexandru I al Rusiei|Alexandru I]] trecând de la [[Hotin]] spre [[Chișinău]], în apropiere de Bălți, a primit vestea despre nașterea nepotului său [[Alexandru al II-lea al Rusiei|Alexandru al II-lea]], fiul [[Marele Duce Nicolae|Marelui Duce Nicolae]] și moștenitorul tronului. În același an, cu ocazia reorganizării [[Gubernia Basarabia|guberniei Basarabia]], orașul Bălți a fost declarat reședința [[Județul Bălți (Gubernia Basarabia)|județului Iași]], redenumit în 1887 - județul Bălți.<ref name="Grișina S. 2006"/> Tot atunci biserica ortodoxă din Basarabia trece de la [[Patriarhia Ecumenică de Constantinopol|Patriarhia Constantinopolului]], [[Mitropolia Moldovei]], la [[Biserica Ortodoxă Rusă|Patriarhia Moscovei]], Mitropolia [[Kiev]]ului, Bălți devenind o episcopie.

Devenind un centru de colectare a cerealelor, Bălți este racordat la rețeaua căilor ferate ruse menite să transporte grânele la [[Odesa]]. În cadrul acestei dezvoltări economice, pe lângă populația băștinașă de [[români]] s-au stabilit aici și numeroși [[ruși]], [[ucraineni]], [[armeni]] și [[evrei]].

În anul 1897 în Imperiul Rus are loc primul recensământ general desfășurat pe întregul teritoriu. În orașul Bălți au fost numărați 9537 de bărbați și 8941 de femei, total - 18478 locuitori. Din punct de vedere lingvistic, în calitatea de limba maternă, 10323 persoane au indicat limba idiș, 3627 per. – limba rusă, 3157 pers. – limba română, 581 pers. – limba ucraineană, 533 pers. – limba poloneză, 103 per. – limba germane, 50 pers. – limba armeană, 25 pers. – limba tătară, 16 pers. – limba greacă, 12 pers. – limba belarusă, 7 pers. – limba bulgară, 6 pers. – limba țigănească, 3 pers. – limba turcă, 1 pers. – limba georgiană. Nu și-au declarant limba maternă 5 persoane și 29 vorbesc o altă limbă decât cele enumerate.<ref>[https://www.prlib.ru/item/436602 Первая Всеобщая перепись населения Российской империи 1897 г. Том 3: Бессарабская губерния]. XXIV, стр. 234-235.</ref>

<gallery>
Первый генплан Бельц - Мариинский парк.jpg|Primul plan general al orașului, 1845
Mlastinile din Balti 1890.JPG|Drumurile din Bălți, la sf. secolului al XIX-lea
Calea ferata, Balti.jpg|Constructia căii ferate Bălți-Ocnița la [[Slobozia-Bălţi]], 1892
Str. Peterburgului Bălți.jpg|Str. Petersburgului, în perioada țaristă (în prezent intersecția străzilor Ștefan cel Mare și N. Filip]])
Piața Bodeascu, Bălți.jpg|Procesiune religioasă la Bălți, 1910
</gallery>

;Câteva dintre edificiile care s-au păstrat din perioada țaristă
<gallery>
Casa Hagi Marcarov (1).JPG|[[Casa Hagi Marcarov]]
Oficiul Stării Civile, Bălți.jpg|[[Casa Bodescu]]
Cazarmă, BL.JPG|Cazarmele țariste, în prezent dețin aceeași funcție
AIRM - Basarabia hotel, Bălți - dată necunoscută - 466741210017304.jpg
</gallery>

=== Perioada românească ===
{{AP|Basarabia în cadrul României Mari}}
[[Fișier:Bălți, vedere generală.jpg|right|thumb|250px|Str. Carol I în anii 1930 (în prezent str. Ștefan cel Mare)]]
[[Fișier:Carol II la Balti.jpg|left|thumb|[[Carol al II-lea al României|Regele Carol al II-lea]], [[Mihai I al României|Mihai, Mare Voievod de Alba Iulia]], și premierul [[Gheorghe Tătărescu]], la sfințirea [[Catedrala Sfinții Împărați Constantin și Elena din Bălți|Catedralei „Sf. Constantin și Elena”]] (1935)|alt=Regele Carol al II-lea, Mihai, Mare Voievod de Alba Iulia și premierul Gheorghe Tătărescu, la sfințirea Catedralei Sf. Constantin și Elena (1935)]]
Populația rusească, ucraineană și evreiască a continuat să crească și după unirea primei [[Istoria Republicii Moldova|Republici moldovenești]] (1917-1918) cu [[România]], din pricina afluxului de refugiați care fugeau de dincolo de [[Nistru]], pentru a scăpa de [[Colectivizarea în URSS|colectivizare]], de marele [[Holodomor]] sau de urmărirea [[NKVD]]-ului. După unirea cu [[România]], Bălți a fost reședința [[Județul Bălți (interbelic)|județului cu același nume]]. Potrivit [[Recensământul din 1930|recensământului României din 1930]], în municipul Bălți locuiau 30.570 de persoane, dintre care 14.229 erau evrei, 8.868 români, 5.426 ruși, 981 polonezi, 1.066 din alte etnii.<ref name=Rec_1930>Recensământul general al populației României din 29 decembrie 1930, Vol. II, pag. XLVIII</ref>

{{Pie chart
| thumb = right
| caption = Componența etnică a municipiului Bălți, potrivit [[Recensământul din 1930|recensământului României din 1930]]
| label1 = Evrei
| value1 = 46.6
| color1 = #FFFF00
| label2 = Români
| value2 = 29.0
| color2 = BlueViolet
| label3 = Ruși
| value3 = 17.7
| color3 = MediumSeaGreen
| label4 = Polonezi
| value4 = 3.2
| color4 = LightBlue
| label5 = Alte etnii
| value5 = 3.6
| color5 = #555555
}}

La 2 iunie 1935, regele României [[Carol al II-lea al României|Carol al II-lea]] și prințul moștenitor [[Mihai I al României|Mihai]] participă la sfințirea [[Catedrala Sfinții Împărați Constantin și Elena din Bălți|Catedralei Sfinții Împărați Constantin și Elena]], construită de [[Visarion Puiu]], episcopul Hotinului. La eveniment au fost prezenți și prim-ministrul [[Gheorghe Tătărescu]]; ministrul cultelor [[Alexandru I. Lapedatu|Al. Lapedatu]]; ministrul internelor [[Ion Inculeț|I. Inculeț]]; ministrul învățământului [[Constantin Angelescu|C. Angelescu]]; ministrul apărării [[Paul Angelescu]]; ministrul muncii [[Ion Nistor|I. Nistor]]; primarul orașului Bălți P. Vrabie; prefectul [[Județul Bălți (interbelic)|județului Bălți]] [[Emanoil Catelly]], diverși funcționari centrali și locali precum și, desigur, numeroși reprezentanți ai bisericilor ortodoxe. În aceeași zi Carol al II-lea, împreună cu oaspeții veniți la sfințire, a semnat și a zidit pergamentul în temelia noului Liceu de fete „Domnița Ileana” (actualmente blocul administrativ al [[Universitatea de Stat Alecu Russo|Universității Alecu Russo]]).<ref name=sf-cat>Sfințirea catedralei din Bălți. București, 1935. pp. 18 - 39</ref> După terminarea solemnității de la liceu, cortegiul regal a pornit spre cimitirul eroilor, unde are loc inaugurarea monumentului eroilor căzuți în [[primul Război Mondial]]. Apoi, regele și fiul său vizitează reședința episcopală și îl decorează pe episcopul Visarion Puiu cu Cordonul de „Mare Cruce” al [[Ordinul Coroana României|ordinului Coroana României]]. La ora patru, regele și prințul moștenitor au pornit de la reședința episcopală spre a vizita cazărmile militare. Între regimentele vizitate a fost și regimentul 6 Vânători, în care Suveranul a fost ofițer cu gradul de locotenent, când această unitate militară era de gardă la [[castelul Peleș]]. Pe la orele 18, regele Carol al II-lea și prințul moștenitor Mihai împreună cu reprezentanții autorităților centrale din [[București]] au părăsit orașul.<ref name=sf-cat />

<gallery>
Balti Vedere generala 1937.jpg|Vedere generală, 1937.
Primaria Balti 2.jpg|Primăria interbelică 
Camer de Comerți, Bălți.jpg|Camera de Comerț. 
Banca Romaneasca Balti..jpg|Banca românească. 
Episcopie-Balti.jpg|Episcopia de Hotin.
Banca Moldoveneasca.jpg|Banca „Moldova”
Liceul Domnita Ileana din Bălți.JPG|Liceul „Domnița Ileana”
Liceul evreesc.Balti.jpg|Liceul evreiesc 
Gara Slobozia, Bălți.jpg|Gara Slobozia
Str. Regele Ferdinand.jpg|Strada Regele Ferdinand.
Balti-Ferdinad.jpg|Aceeași stradă.
Cinema Lux, Bălți.jpg|Cinematograful Lux, anii 1930 (clădirea a fost distrusă de sovietici la retragerea din 1941).
Monument Balti, R.jpg|Monumentul Eroilor de lângă Bălți, aruncat în aer de către sovietici.
Balti podu peste-Raut.jpg|Podul peste Răut, aruncat de sovietici în aer în 1941.
Vedere generala.jpg|Vedere a cartierului [[Pământeni]], anii 1930.
</gallery>

;Printre puținele edificii care s-au păstrat din perioada respectivă
<gallery>
Eparhia Bălți.jpg|[[Reședința episcopului de Hotin]]
Blocul II, USB A.Russo.JPG|Bloc al Universității de Stat „Alecu Russo”
Rectorat-2, USARB, Bălți.JPG
USB Rectorat.JPG|[[Complexul de clădiri ale Universității „Alecu Russo” din Bălți|Clădirea fostului Liceu teoretic pentru fete „Domnița Ileana”]]
Centrul Stomatologic din Bălți.JPG|Casă de raport, în prezent Centru stomatologic
Agroindbank Bălți (filială).jpg|[[Casa de pe strada Ștefan cel Mare 79, Bălți|Casă de raport]]
</gallery>

=== Perioada sovietică. Al doilea război mondial ===
{{AP|Republica Sovietică Socialistă Moldovenească}}
{{Pie chart
| thumb = left
| caption = Structura etnică a populației orașului Bălți în 1989
| label1 = [[Moldoveni]]/[[români]]
| value1 = 40.7
| color1 = BlueViolet
| label2 = [[Ucraineni]]
| value2 = 26.0
| color2 = LightGreen
| label3 = [[Ruși]]
| value3 = 24.4
| color3 = MediumSeaGreen
| label4 = [[Evrei]]
| value4 = 5.6
| color4 = #FFFF00
| label5 = [[Belaruși]]
| value5 = 2.0
| color5 = LightBlue
| label6 = [[Găgăuzi]]
| value6 = 0.4
| color6 = MediumVioletRed
| label7 = [[Bulgari]]
| value7 = 0.3
| color7 = Maroon
| label8 = [[Romi]]
| value8 = 0.2
| color8 = DarkSlateGray
| label9 = [[Germani]]
| value9 = 0.1
| color9 = Red
| label10 = Alte etnii
| value10 = 0.3
| color10 = #555555
}}
În timpul celui de-[[Al doilea război mondial]], orașul a suferit distrugeri și deportări de populație, sovieticii deportând și ucigând întâi (1940-1941) pe români băștinași care lucraseră pentru statul român (funcționari, juriști, profesori...), pe popi și pe refugiați, iar românii și germanii deportând apoi (1941-1944) pe evrei și pe toți cetățenii bănuiți că ar fi susținut sistemul criminal-comunist sovietic.<ref name=enciu>Enciu, Nicolae; Pădurea, Lidia. Contribuții documentare la istoria deportărilor si crimelor din 6 iulie 1949 în raionul Bălți//Anuarul Catedrei discipline socio-umanistice, 2006-2007, Bălți, Presa Universitară Bălțeană, 2008, p. 28 - 30.</ref>

Deportările spre [[Kazahstan]] și [[Siberia]] au fost reluate între [[1945]] și [[1954]].<ref>Nikolai Bugai, Депортация народов из Украины, Белоруссии и Молдавии : Лагеря, принудительный труд и депортация (deportarea popoarelor din Ucraina, Belorus și Moldova: lagăre, muncă silnică și deportare), Ditmar Dahlmann et Gerhard Hirschfeld - Essen, Germania, 1999, P. 567-581.</ref> Începând cu [[6 iulie]] [[1949]], din [[Gara Bălți-Slobozia|gara feroviară Bălți-Slobozia]] au fost deportați în [[Siberia]], zeci de mii de români-basarabeni în cadrul operațiunii "юг", adică "Sud". Operațiunea a fost desfășurată de către autoritățile sovietice, în cadrul căreia au fost ridicate circa 12-30 mii de familii basarabene. Ulterior, în timpul [[Comunism|regimului comunist]] orașul a devenit un centru industrial important pentru nordul [[Republica Moldova|Moldovei]], cu o populație în mare parte nouă, fie moldo-română venită de la sate, fie rusească sau ucraineană.<ref name=enciu />

În anii 1944-1945 pe teritoriul Combinatului de blănuri de astăzi și al Unității militare exista un lagăr de concentrare în care erau deținuți prizonierii germani și români, aceștia din urmă capturați după [[Lovitura de stat de la 23 august 1944|actul din 23 august 1944]] prin care România a declarat război Germaniei naziste, devenind o aliată a Uniunii Sovietice comuniste, care însă zăbovi până la 12 septembrie înainte de a înceta starea de război cu România. În decursul acestor trei săptămâni, armata română, care avea ordin să nu se opună nici-unei inițiative sovietice, a pierdut tot materialul și armamentul de care dispunea (integrat de Armata roșie) dar și zeci de mii de ostași luați prizonieri deși nu mai erau dușmani, ci aliați ai URSS. Mii de prizonieri români și germani au murit din cauza condițiilor inumane în care au fost ținuți (lipsă de igienă, de apă potabilă și mâncare), supraviețuitorii au fost uciși sau deportați spre [[gulag]]ul siberian. Câteva sute din deținuții lagărului de la Bălți au rămas în viață și s-au întors acasă.<ref>[http://www.romanimea.com/pdf/PaulGoma/FRP_LAGARUL_DE_EXTERMINARE_BALTI.pdf Lagărul de exterminare Bălți (1944-1945)]</ref>

La ultimul recensământ realizat în cadrul Uniunii Sovietice, din 1989, în orașul Bălți au fost înregistrați 157.068 locuitori, inclusiv: moldoveni/români - 63.876 pers.; ucraineni - 40.804 pers.; ruși - 38.309 pers.; evrei - 8.903 pers.; belaruși - 1.257 pers.; găgăuzi - 534 pers.; bulgari - 426 pers.; romi - 305 pers.; germani - 177 pers. și 2.477 persoane de alte etnii.

<gallery>
Fișier:Бельцы, ул. Ленина, 1950-е (47137776232).jpg|Str. Lenin, anii 1950. Blocurile tipice acelei perioade, cunoscute ca „Hrușciovki”.
Бельцы, памятник Ленину, площадь Ленина, 1970-е (41729384971).jpg|Monumentul lui Lenin din [[Bălți]], anii 1950.
Бельцы, Северный вокзал, конец 1956 год, СССР, на фото - Валентина Корбу, фото - Николая Корбу (41705948302).jpg|Monumentul lui [[Stalin]], anii 1950.
Бельцы, памятник Котовскому, 1959 год (40828412475).jpg|Monumentul lui [[Grigore Cotovschi]].
Бельцы, памятник Котовскому, начало 1960-х (27858365268).jpg
Фотоминиатюры Бельц, 1970-е (41698348574).jpg
Mon. repres. sovietice BL.JPG|Monumentul [[Deportările din Basarabia și Nordul Bucovinei|represiunilor regimului comunist]]
Фотоминиатюры Бельц, 1970-е (41698349314).jpg|[[Gara Bălți-Slobozia|Gara Slobozia]]
Бельцы, вид на универмаг, 1980-1982. "Страны и народы", издательство "Мысль", Москва, 1984 (46277596095).jpg|Piața centrală.
The center of Balti - 2 (1985). (11005249915).jpg
The market in Balti (1985). (18233184572).jpg
Balti (1985). (31938427254).jpg|Paradă la Bălți. 1985.
In Balti (1985). (9357146734).jpg|Același an.
</gallery>

=== După proclamarea independenței ===
În [[Războiul din Transnistria|războiul pentru apărarea integrității teritoriale și a independenței Republicii Moldova din anul 1992]] și-au pierdut viața următorii bărbați mobilizați în Bălți: Babinschi Alexandru (n. 4 ianuarie 1972) - decedat la 20 iunie 1992 în [[Cocieri, Dubăsari|Cocieri]]; Calmațui Anatol (n. 29 august 1950) - decedat la 20 mai 1992 în Cocieri și Macarciuc Valeriu (n. 16 septembrie 1958) - [[Bătălia de la Tighina (1992)|decedat la 20 iunie 1992 în Tighina]] și Ostaf Sergiu (n. 3 mai 1969) - decedat la 17 aprilie 1992 la Cocieri.<ref>Bălan, Gheorghe; Ciobanu, Vitalie; Cojocaru, Gheorghe. [https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/Cartea-MEMORIEI.pdf ''În Memoriam: În memoria eroilor căzuți la Nistru (1992)'']''.'' Chișinău: Biroul pentru Reintegrare, 2012, pp. 1-288.</ref>

Tradiția meșteșugărească legată de transport a vechiului târg de cai de la Bălți s-a preschimbat în una modernă, Bălții având astăzi o seamă de uzine și ateliere de întreținere și reparații pentru motoare și mașini. Stema cu capul de cal a fost înlocuită cu una nouă, în care apar de data aceasta doi cai. Orașul Bălți are o convenție de parteneriat în dezvoltare cu comunitatea urbană din [[Lyon]] ([[Franța]]).<ref>Veaceslav Ioniță, Igor Munteanu, Irina Beregoi. Ghidul orașelor din Republica Moldova. 2004</ref>

<gallery>
Unic, BL.JPG|Piața centrală, în prim-plan magazinul UNIC (în trecut „Magazin universal”)
Moldtelecom BL.JPG|Sediul Moldtelecom
Clădire, Centru, Bălți (1).JPG
Centru Bălți.JPG|Str. Dostoevschi
Centru BL A1.jpg
Insula Paradisului, BL-5.jpg
</gallery>

== Administrație ==
{{Articol principal|Politica în Bălți}}
[[File:Primăria mun. Bălți.JPG|thumb|250px|Primăria municipiului Bălți]]

La 1 ianuarie 1995 Bălțiul devine [[Municipiile Republicii Moldova|municipiu]]. Municipiul este administrat de Primărie și Consiliul Municipal Bălți (CMB). Atât primarul, cât și consilierii sunt aleși de populație pentru un mandat de 4 ani. În componența municipiului sunt incluse comunele [[Sadovoe, Bălți|Sadovoe]] și [[Elizaveta, Bălți|Elizaveta]]. La 25 octombrie 2012, municipiul Bălți a căpătat statut de unitate administrativ-teritorială de nivelul II.<ref>Lilia Strîmbanu. ''[http://www.publika.md/deputatii-au-votat-municipiul-balti-la-egal-cu-chisinaul_1094111.html Deputații au votat! Municipiul Bălți, la egal cu Chișinăul] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20160304210537/http://www.publika.md/deputatii-au-votat-municipiul-balti-la-egal-cu-chisinaul_1094111.html |date=2016-03-04 }}''. [[Publika TV]], 25 octombrie 2012.</ref> Administrarea publică a municipiului Bălți se efectuează de consiliul municipal, consiliile sătești ca autorități deliberative, și de către primarul municipiului Bălți și primarii satelor ca autorități executive.<ref>Svetlana, Cojocaru. [http://trm.md/ro/regional/municipiul-balti-pus-pe-picior-de-egal-cu-municipiul-chisinau/ Municipiul Bălți, pus pe picior de egal cu municipiul Chișinău]. ''[[Moldova 1]]'', 25 octombrie 2012. Accesat 22 ianuarie 2012.</ref>

=== Primărie ===
{{Articol principal|Primăria Municipiului Bălți|Primar general de Bălți}}
Primăria este structura funcțională care asistă primarul în exercitarea atribuțiilor sale legale. Primarul are trei viceprimari,<ref>Popa, Victor; Munteanu, Igor. [http://www.viitorul.org/public/1011/ro/raport%20de%20monitorizare%20rom.pdf Raport privind situația autonomiei locale în Republica Moldova (martie 2003 - ianuarie 2004)] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20090306005729/http://www.viitorul.org/public/1011/ro/raport%20de%20monitorizare%20rom.pdf|date=2009-03-06}}, [[IDIS Viitorul]] (Chișinău, 2004), p. 26. Accesat 24 iulie 2011.</ref> aleși și eliberați din funcție de către Consiliul Municipal Bălți, la propunerea sa. Viceprimarul se subordonează nemijlocit primarului și organizează activitatea în cadrul primăriei. Candidaturile pentru funcția de viceprimar sunt propuse consiliului de către primar.

Primarul municipiului Bălți este [[Alexandr Petkov]], înaintat de partidul politic „[[Partidul Nostru]]”, care a acumulat 59,66% din numărul total de voturi în turul II, din 19 noiembrie 2023, al alegerilor locale.<ref>{{Citat web|url=https://adevarul.ro/stiri-externe/republica-moldova/turul-doi-al-alegerilor-locale-din-republica-2317599.html|author=Alina Cotoros|titlu=Turul doi al alegerilor locale din Republica Moldova. Rezultate preliminare: un partid prorus câștigă la Bălți|publisher=adevarul.ro|date=2023-11-19|accessdate=2023-11-20|limbă=ro}}</ref> În primul tur, pe 5 noiembrie, acest candidat a obținut majoritatea voturilor - 22,69 %.<ref>{{Citat web|author=Natalia Petrusevici|url=https://esp.md/ro/sobytiya/2023/11/20/orasul-balti-si-ales-un-nou-primar-cine-este|titlu=Orașul Bălți și-a ales un nou primar: Cine este|publisher=[[SP (ziar)|СП]] - Știri Bălți Moldova|date=2023-11-20|accessdate=2023-11-20|limbă=ro}}</ref>

=== Consiliul municipal ===
[[Fișier:Primaria Balti.jpg|250px|right|thumb|Primăria municipiului în perioada interbelică, [[Casa Hagi Marcarov|Casa „Hagi Marcarov”]]]]
Consiliul Municipal Bălți este organ reprezentativ și legislativ al municipiului, alcătuit din 35 de consilieri. Ședința consiliului este deschisă de către primar, iar în cazul absenței primarului ședința consiliului este deschisă de primarul-interimar, viceprimar sau secretarul consiliului. Președintele este ales prin vot deschis doar pentru o singură ședință. Votarea este organizată de secretarul consiliului. Consilierii sunt aleși de către populație în cadrul alegerilor locale.

Conform rezultatelor [[Alegeri locale în Republica Moldova, 2023|alegerilor locale din 5 noiembrie 2023]],<ref>{{citat web | title = Alegerea Consiliului Municipal. 05.11.2023. Circumscripția electorală municipală Bălți, nr. 2 | publisher = [[Comisia Electorală Centrală]] | url = https://rezultate.cec.md/api/api/GetReport?electionId=10068&electionRoundId=20138&electionCircumscriptionId=6990 | accessdate = 2023-11-22 | archive-date = 2023-11-22 | archive-url = https://web.archive.org/web/20231122144917/https://rezultate.cec.md/api/api/GetReport?electionId=10068&electionRoundId=20138&electionCircumscriptionId=6990 | dead-url = yes }}</ref> componența Consiliului format din 35 de consilieri este următoarea:
{| class="wikitable" cellpadding="2" cellspacing="0" border="1"
! style="background:#ccc" | &nbsp;&nbsp;&nbsp;
! style="background:#ccc" | Partid
! style="background:#ccc" | Consilieri
! colspan="11" style="background:#ccc" | Componență
|-
| bgcolor="#003366" | &nbsp;
| [[Partidul Nostru]]
| style="text-align: right" | '''11'''
| bgcolor="#003366" | &nbsp;
| bgcolor="#003366" | &nbsp;
| bgcolor="#003366" | &nbsp;
| bgcolor="#003366" | &nbsp;
| bgcolor="#003366" | &nbsp;
| bgcolor="#003366" | &nbsp;
| bgcolor="#003366" | &nbsp;
| bgcolor="#003366" | &nbsp;
| bgcolor="#003366" | &nbsp;
| bgcolor="#003366" | &nbsp;
| bgcolor="#003366" | &nbsp;
|-
| bgcolor="#FC0015" | &nbsp;
| [[Partidul Socialiștilor din Republica Moldova]]
| style="text-align: right" | '''9'''
| bgcolor="#FC0015" | &nbsp;
| bgcolor="#FC0015" | &nbsp;
| bgcolor="#FC0015" | &nbsp;
| bgcolor="#FC0015" | &nbsp;
| bgcolor="#FC0015" | &nbsp;
| bgcolor="#FC0015" | &nbsp;
| bgcolor="#FC0015" | &nbsp;
| bgcolor="#FC0015" | &nbsp;
| bgcolor="#FC0015" | &nbsp;
| &nbsp;
| &nbsp;
|-
| bgcolor="#F5FF27" | &nbsp;
| [[Partidul Acțiune și Solidaritate]]
| style="text-align: right" | '''6'''
| bgcolor="#F5FF27" | &nbsp;
| bgcolor="#F5FF27" | &nbsp;
| bgcolor="#F5FF27" | &nbsp;
| bgcolor="#F5FF27" | &nbsp;
| bgcolor="#F5FF27" | &nbsp;
| bgcolor="#F5FF27" | &nbsp;
| &nbsp;
| &nbsp;
| &nbsp;
| &nbsp;
| &nbsp;
|-
| bgcolor="#00a44e" | &nbsp;
| [[Forța de Alternativă și Salvare a Moldovei]]
| style="text-align: right" | '''4'''
| bgcolor="#00a44e" | &nbsp;
| bgcolor="#00a44e" | &nbsp;
| bgcolor="#00a44e" | &nbsp;
| bgcolor="#00a44e" | &nbsp;
| &nbsp;
| &nbsp;
| &nbsp;
| &nbsp;
| &nbsp;
| &nbsp;
| &nbsp;
|-
| bgcolor="#E6C300" | &nbsp;
| [[Partidul Schimbării]]
| style="text-align: right" | '''2'''
| bgcolor="#E6C300" | &nbsp;
| bgcolor="#E6C300" | &nbsp;
| &nbsp;
| &nbsp;
| &nbsp;
| &nbsp;
| &nbsp;
| &nbsp;
| &nbsp;
| &nbsp;
| &nbsp;
|-
| bgcolor="#C41E3A" | &nbsp;
| [[Partidul „Renaștere” (Republica Moldova)|Partidul „Renaștere”]]
| style="text-align: right" | '''2'''
| bgcolor="#C41E3A" | &nbsp;
| bgcolor="#C41E3A" | &nbsp;
| &nbsp;
| &nbsp;
| &nbsp;
| &nbsp;
| &nbsp;
| &nbsp;
| &nbsp;
| &nbsp;
| &nbsp;
|-
| bgcolor="#CC3333" | &nbsp;
| [[Partidul Comuniștilor din Republica Moldova]]
| style="text-align: right" | '''1'''
| bgcolor="#CC3333" | &nbsp;
| &nbsp;
| &nbsp;
| &nbsp;
| &nbsp;
| &nbsp;
| &nbsp;
| &nbsp;
| &nbsp;
| &nbsp;
| &nbsp;
|}

=== Societatea civilă ===
Municipiul Bălți este o sursă importantă a dezvoltării societății civile locale și naționale ce are impact în întreagă Moldova. Aici își au sediile mai multe organizații neguvernamentale. Una din ONG-urile majore din Moldova pentru îngrijirea persoanelor în situații social vulnerabile [[Respirația a Doua]], o cunoscută organizație de tineret [[Tinerii pentru dreptul la viață]]. Scopul Organizației obștești pentru copii și tineri cu dereglări funcționale „[[Stoicii]]” este socializarea și resocializarea copiilor și tinerilor cu dizabilități prin informare, instruire și incluziune.<ref name=ong-bl>Brighidin, Andrei; Didencu, Valentina. [http://www.hr.un.md/images/upload/File/Catalogul%20ONG.pdf Catalogul organizațiilor neguvernamentale active în domeniul drepturilor omului în Republica Moldova] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20120202134126/http://www.hr.un.md/images/upload/File/Catalogul%20ONG.pdf |date=2012-02-02 }}. Chișinău ([[Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare|PNUD]] Moldova), 2005. - 115 p.</ref> Asociația Obștească „[[Cutezătorul]]” contribuie pe toate căile legale la dezvoltarea procesului de democratizare a societății, informarea și educația civică a populației, apărarea drepturilor ei constituționale, creșterea gradului de participare activă a cetățenilor la soluționarea problemelor comunității.<ref name=ong-bl/> Una din cele mai active ONG-uri în Bălți este Organizația Obștească „[[Somato]]”, care activează în domeniul reabilitării psihologice și psihoterapii; ecologia sănătății și soluționarea problemelor persoanelor cu dizabilități. În apărarea drepturilor femeii este specializată organizația Onoarea și Dreptul Femeii Contemporane.<ref name=ong-bl/> Un impact mai mare în regiune are Organizația Obștească „[[Moștenitorii]]”, având misiunea de a facilita procesul de integrare socială a tinerilor din regiunea de nord a Republicii Moldova, prioritar din categoriile defavorizate, prin oferirea serviciilor de informare, consultanță, instruire și asistență.<ref>Gorincioi, Radu; Scutaru, Marina. [http://ong.md/uploads/docs/resurse/managementulong.pdf Managementul ONG: Ghid pentru reprezentanții ONG-urilor din Republica Moldova] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20140211051127/http://ong.md/uploads/docs/resurse/managementulong.pdf |date=2014-02-11 }}. Chișinău: Centrul „CAPTES”, 2007. -95 p.</ref>

La 30 martie 2007, în Bălți a fost lansat Centrul Interactiv European „Pro-Europa”, destinat să ofere un acces cât mai larg publicului la informații despre [[Uniunea Europeană]], instituțiile, politicile și programele comunitare, precum și despre relațiile dintre UE și Republica Moldova, în special [[Politica Europeană de Vecinătate]] și Planul de Acțiuni UE-Moldova.<ref>Cenușă, Denis. [http://ong.md/uploads/docs/Documente/rapoarte/Consolidarea%20societatii%20civile%20din%20RM.pdf Consolidarea societății civile din Republica Moldova] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20140819161804/http://ong.md/uploads/docs/Documente/rapoarte/Consolidarea%20societatii%20civile%20din%20RM.pdf|date=2014-08-19}}. [[Chișinău|Ch]].: „Bons Offices”, 2007. – 57 p. ISBN 978-9975-80-091-4</ref>

== Divizare teritorială ==
{{Cartiere din Bălți}}
Sub aspect urbanistic, orașul s-a constituit prin valorificarea teritoriilor proprii de la partea centrală spre zonele periferice, precum și din contul alipirii localităților limitrofe. Această evoluție în dezvoltarea teritorială a urbei a determinat dezmembrarea acesteia în câteva componente esențiale.<ref name=zonare>Plan Urbanistic General or. Bălți. ''Zonificarea funcțională a teritoriului: Situația existentă'', p. 6.</ref> În context teritorial orașul se împarte în 3 sectoare planimetrice: [[Centru, Bălți|Centru]] (inclusiv cartierele [[Țigania|Țigănia]], [[Teioasa]], [[Berestecico]]); [[Pământeni]] (inclusiv cartierele [[Jubiliar]] și [[Dacia, Bălți|Dacia]]); [[Slobozia, Bălți|Slobozia]] și două formațiuni locuibile [[Molodova]], [[Bălții Noi]]. Fiecare din aceste prezintă o formațiune polifuncțională amenajată cu infrastructura respectivă. Sectoarele nu reprezintă unități administrative în cadrul municipiului și nu au personalitate juridică.<ref name=zonare/>

{| class=wikitable style=text-align:center;
! rowspan=2| Diviziune
! colspan=2| Suprafață
! colspan=2| Populație
|-
! km<sup>2</sup>
! %
! locuitori
! %
|-
| [[Centru]]
| 15,50
| 37,4
| 36 960
| 25,2
|-
| [[Slobozia, Bălți|Slobozia]]
| 9,85
| 23.79
| 17 800
| 12,15
|-
| [[Pământeni]]
| 7,1
| 17,14
| 30 430
| 20,77
|-
| [[Dacia]]
| 3,72
| 8,98
| 32 370
| 22,09
|-
| [[Bălții Noi]]
| 1,09
| 2,64
| 5 100
| 3,48
|-
| [[Molodova]]
| 1,49
| 3,42
| 1 880
| 1,28
|}

=== Centru ===
{{Articol principal|Centru, Bălți}}
[[File:Piața Independenței din Bălți.JPG|thumb|left|Piața Independenței]]
Sectorul „Centru” include câteva formațiuni locuibile – Centru, [[Teioasa]], [[Țigănia]], [[Berestecico]], Podul Chișinăului, [[Microraionul III]], și formațiunea industrială adiacentă str. Ștefan cel Mare și zona de parc în valea r. Răut. Teritoriul acestuia se delimitează de hotarul de sud al orașului, de calea ferată și râul Răut până la hotarele de est. Populația sectorului în 2003 constituia circa 58,9 mii locuitori. Aici sunt concentrate instituțiile administrative principale, autoritățile publice locale, cele mai importante întreprinderi din sfera serviciilor, precum și obiectivele științifice și culturale ale urbei.<ref name=pug-raioane>Zonificarea funcțională a teritoriului: Soluțiile proiectului. Plan Urbanistic General or. Bălți pentru anii 2005 – 2020, pag. 8 - 9.</ref>

Partea de sud a sectorului central este ocupată de fond construit evoluat istoric cu grad scăzut de amenajări. În partea nord-est riverană r. Răut, precum și în nucleul central, predomină fondul locativ cu 5-16 nivele cu nivel înalt de asigurare edilitară și densitatea peste 200 oameni la hectar.<ref name=pug-zonificare>Zonificarea funcțională a teritoriului: Situația existentă. Plan Urbanistic General or. Bălți pentru anii 2005 - 2020, pag. 6 - 7.</ref>

=== Slobozia ===
{{AP|Slobozia, Bălți}}
[[File:Gara B-Slobozia.JPG|thumb|Gara Bălți-Slobozia]]
Sectorul „Slobozia” cuprinde: cartierul locuibil „Slobozia”, [[Gara Bălți-Slobozia|gara feroviară Bălți-Slobozia]], formațiunea industrială „Slobozia”, teritoriul obiectelor gospodăriei comunale (stația de epurare ș.a.), noua formațiune locuibilă pe teritoriul fostului [[Aeroportul Bălți-Oraș|aeroport]] cu denumirea convențională „De Est”. Teritoriul sectorului se delimitează la vest și sud prin r. Răut, la est și nord prin hotarul administrativ al orașului. Populația este de aproximativ 19,0 mii locuitori.<ref name=pug-raioane/>

Include teritoriu locuibil, care se caracterizează prin case de locuit cu număr redus de nivele, preferențial particulare cu nivel redus de confort și cu unele implantări de case tip „tronson”. Zona industrială, „Slobozia”, amplasată în acest sector include o serie de întreprinderi considerabile. Structura sectorului se determină, în general, de o parte de străzi și accese haotică, sistemică, constituită istoric, având parametri tehnici foarte reduși, ceea ce considerabil împiedică crearea unei scheme stradale și rutiere optime.<ref name=pug-zonificare/>

În trecut, Slobozia era un sat atestat documentar la 20 august 1766 într-un hrisov de [[Grigore al III-lea Ghica|Ghica Vodă]].

=== Pământeni ===
[[Fișier:Dacia BL DC.JPG|thumb|left|Intersecția străzilor Bulgară și Alexandru cel Bun]]
{{Articol principal|Pământeni}}
Sectorul „Pământeni” este compus din două formațiuni locuibile – Pământeni-I și Pământeni-II ([[Dacia, Bălți|Dacia]]) și una industrială - limitrofă str. Victoria. Teritoriul sectorului este mărginit în din partea de sud de către calea ferată, în est - [[Albie|albia]] r. Răut, iar în nord-vest – de hotarul orașului. Numărul total al populației constituie 62,4 mii locuitori.

Pământenii au început să se dezvolte din 1923, când episcopul [[Visarion Puiu]] obține de la primărie un teren în partea de nord-vest a orașului, pentru zidirea palatului de reședință a episcopiei. Locuitorii tot mai numeroși cer de la primărie, nu mult după aceea, teritoriul dintre calea ferată și noua reședință. În scurtă vreme, pe acest teren apare un cartier nou - Pământeni.<ref name=lrm-balti>{{citat enciclopedie
 | author = Dumbrăveanu, Pavel; Ladaniuc, Victor; Nicu, Vladimir
 | title = Bălți
 | encyclopedia = Localitățile Republicii Moldova. Itinerar documentar-publicistic ilustrat
 | volume = Vol. 1
 | pages = 365-377
 | publisher = Agenția Națională de Presă „Moldpres”
 | location = Chișinău
 | date = 1999}}</ref> În Pământeni se află Stația ecologică, sediul Biroului de Statistică Națională filiala Bălți, iar la hotarul de sud și vest - importante întreprinderi industriale.<ref name=pug-zonificare /> În perioada postbelică, cartierul s-a lărgit spre nord și vest construindu-se blocuri cu 5 etaje. În cadrul sectorului se află câteva întreprinderi industriale importante, Stația ecologică ș.a.

=== Dacia ===
[[File:Bloc, DC, BL (2).jpg|thumb|Blocurile locative sovietice tipice acestui cartier.]]
{{AP|Dacia, Bălți}}
Cartierul Dacia este o zonă rezidențială constituită în special din blocuri de locuințe cu 3–5 sau 7–9 etaje. Cartierul este o zonă dezvoltată și dispune de o conexiune bună a transportului public. 

În perimetrul cartierului activează peste 22 obiective economice de diferite activități, dintre care majoritatea activează în domeniul serviciilor
tehnice auto, comunale și comerț. Suprafața totală ocupată de aceste întreprinderi constituie circa 20,00 ha. Principalele întreprinderi din această zonă sunt: 4-02 I.M. „DRCD Bălți”; Î.M. „Direcția de troleibuze Bălți”; Î.M. „Regia Apă Canal”; SA „Drumuri Bălți”;Atelier de mobilă.

=== Bălții Noi ===
[[File:Bălții Noi. Sector nou.JPG|thumb|left|Bălții Noi, sector în dezvoltare.]]
{{AP|Bălții Noi}}
Cartierul Bălții Noi este situată pe o colină cu altitudinea maxim de circa 154,2 m în regiunea sud-vestică a orașului. Fondul locativ al cartierului Bălții Noi este reprezentat de case particulare de 1-2 etaje. Agenții economici sunt reprezentați de magazine alimentare, gherete și frizerii. În sfera socială sunt amplasate instituțiile: Gimnaziul nr. 10 și Grădinița nr. 2.

=== Molodova===
{{AP|Molodova}}
Sectorul Molodova reprezintă zona cu cel mai mic număr al populației în cadrul municipiului Bălți. Totodată, suprafața pe care se întinde zona este, relativ, intensă. În cartierul Molodova infrastructura locativă este reprezentată de case particulare de 1-2 etaje (circa 75%), la care se adaugă câteva blocuri de locuințe cu 3–5 etaje. Cartierul Molodova este considerat o zonă industrială a orașului Bălți, datorită prezenței marilor întreprinderi industriale din oraș.

== Simboluri ==
=== Stemă ===
{{AP|Stema Bălțiului}}
[[Fișier:Coat of Arms of Balti.png|215px|left|thumb|Stema municipiului Bălți adoptată în 2006]]
Actuala stemă a municipiului Bălți a fost adoptată în anul 2006. În iarna anului 2005 primarul municipiului, [[Vasile Panciuc]], a lansat propunerea Comisiei Naționale de Heraldică de a reveni asupra stemei, de a o definitiva conform normelor. Proiectele stemelor și drapelelor, desenate de arhitectul dr. Sergius Ciocanu, au fost incluse în ordinea de zi a ședinței extraordinare a [[Consiliul Municipiului Bălți|Consiliului Municipiului Bălți]] din 30 martie 2006, unde au trezit lungi dezbateri, solicitându-se refacerea lor. Proiectele deﬁnitivate ale stemei și drapelului au fost aprobate în ședința extraordinară a Consiliului Municipiului Bălți din 7 aprilie 2006, cu 20 de voturi pro și 3 contra. Tot atunci s-a aprobat și Regulamentul de utilizare a simbolurilor. Comisia Națională de Heraldică a aprobat cele două simboluri bălțene fără observații în ședința din 20 aprilie 2006. În ziua de 22 mai 2006, în cadrul festivităților prilejuite de Hramul orașului, stema și drapelul municipiului au apărut în public în toată splendoarea, prin sute de drapele aﬁșate, panouri, suvenire, plicuri poștale etc.<ref name=heraldica-balti>{{citat revistă
 | last =Andrieș-Tabac
 | first =Silviu 
 | title =Simbolurile heraldice ale municipiului Bălți
 | journal =Moldova urbană
 | volume =Nr. 8 - 9
 | issue =
 | pages =33 - 34
 | publisher =
 | location =Chișinău
 | date =2009
 | url =http://www.habitatmoldova.org/publications/MU%208-9_low.pdf
 | accessdate =29 ianuarie 2011}}</ref> 

Stema municipiului Bălți reprezintă<ref name=heraldica-balti/><ref name=vc-heraldica2>{{citat revistă
 | title =Despre stema și drapelul municipiului Bălți
 | journal =Vocea Bălțiului
 | volume =nr. 14 (72)
 | pages =p. 3
 | location =Bălți
 | date =7 aprilie 2006}}</ref>
:''„Scut dungat de douăsprezece piese de argint și albastru, peste care broșează un arcaș în picioare, cu fața și mâinile de carnație, purtând straie și încălțări roșii, armură de aur, spadă la șold și tolbă cu săgeți în spate, de același metal, și trăgând spre senestra dintr-un arc, de asemenea de aur. Scutul timbrat de o coroană murală de argint cu șapte turnuri. Suporți doi cai cabrați afrontați, de argint”''.
[[Fișier:Actual Iasi county CoA.svg|160px|miniatura|dreapta|Stema [[Județul Iași|județului Iași]] ([[România]])<ref>{{Citat carte|an=2008|titlu=Iași: Simbolurile unui ora[|editură=Trinitas|autor=Iftimi, Sorin|locul-publicării=Iași|isbn=978-973-155-074-9|data-publicării=2008|pagini=187}}</ref>]]
Explicația noilor simboluri este următoarea:

'''''Scutul dungat''''' de douăsprezece piese de argint și albastru, simbolizează prin procedeul armelor grăitoare denumirea orașului, care reprezintă forma de plural a substantivului comun „baltă”. În heraldică, argintul este smalțul apei, iar albastrul culoarea cerului, în această stemă – a cerului reflectat în oglinda apei.

'''''Arcașul''''', mobila principală a scutului heraldic, este păstrat din prima stemă municipală, aprobată la 31 iulie 1930. În stema de la 1930 arcașul simboliza „vechea strajă ostășească și luptele din această regiune a Moldovei”. Semnificația nu s-a schimbat nici în stema nouă. În noul blazon arcașul a fost îmbrăcat în straie și armură ca un arcaș din armata moldovenească din timpul lui Ștefan cel Mare. <br />'''''Coroana murală''''' de argint cu șapte turnuri care timbrează scutul heraldic semnifică statutul de municipiu vechi pe care îl are orașul Bălți.

Suporții stemei – '''''doi cai de argint afrontați''''' – simbolizează unitățile administrativ-teritoriale istorice din care a făcut parte localitatea. Calul din dextra se referă la ținutul istoric Iași, cu capitala la [[Iași]], a cărui stemă a fost un cal trecând. Calul din senestra se referă la ținutul/județul basarabean Iași/Bălți, a cărui reședință a fost întotdeauna la Bălți.<ref name=heraldica-balti/><ref name=moldurb_cucereanu>{{citat revistă
 | author= Viorica Cucereanu
 | title = Stema, simbolul libertății orașelor 
 | journal = Moldova Urbană
 | volume =Nr. 3
 | pages = 10 - 13
 | publisher =PNUD „Moldova fermecătoare”
 | location =Chișinău
 | date = August 2005
 | url =http://www.habitatmoldova.org/materiale/Publicatii/Nr%203%20.pdf
 | issn = 1857-0380
 | accessdate = 24 februarie 2011}}</ref>
[[Fișier:Balti flag 2006.png|215px|right|thumb|Primul drapel al Bălțiului, 2006]]
Deviza „Cedant arma togae” („Armele să cedeze locul togii”) este preluată din lucrarea „De oﬁciis” de Cicero (I, 22, 77). Ea pledează pentru o conducere civilă, consensuală a societății și constituie un îndemn la soluționarea pașnică a conflictelor și problemelor.<ref name="revistaistoricabalti">[[Silviu Andrieș-Tabac|Andrieș-Tabac, Silviu]]. [http://iisd.md/wp-content/uploads/2010/06/rist-2006-1-2.pdf Stema și drapelul municipiului Bălți]{{Legătură nefuncțională|date=martie 2024 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes |url=http://iisd.md/wp-content/uploads/2010/06/rist-2006-1-2.pdf }}. ''Revistă de istorie a Moldovei'', '''nr. 1 – 2 (65-66)''', ianuarie iunie 2006, p. 51 – 54.</ref>

=== Drapel ===
{{AP|Drapelul Bălțiului}}
Concomitent a fost elaborat și adoptat drapelul municipiului Bălți, care este de fapt primul în istoria sa. Reprezintă: o pânză dreptunghiulară (1 x 2), tăiată alb și albastru și purtând în mijloc un scut heraldic (înalt de 1/2 din înălțimea a pânzei) cu stema mică a municipiului Bălți: dungat de douăsprezece piese, alb și albastru, peste care broșează un arcaș în picioare, cu fața și mâinile de carnație, purtând straie și încălțări roșii, armură galbenă, spadă la șold și tolbă cu săgeți în spate, de aceeași culoare, și trăgând spre senestra dintr-un arc, de asemenea galben.<ref name=heraldica-balti/><ref name=vc-heraldica2/>

=== Imn ===
{{AP|Imnul Bălțiului}}
Imnului orașului, cântecul „Orașul meu” - versuri și muzică de Vasile Chironda, a fost aprobat prin decizia Consiliului Municipal Bălți nr. 8/6 din 09 septembrie 2006<ref>{{Citat web|url=https://balti.md/despre-municipiu/istoria/|titlu=Municipiul Bălți: Istorie|publisher=Primăria municipiului Bălți|accessdate=2022-04-25}}</ref><ref>{{Citat web|url=https://www.youtube.com/watch?v=HZLqxXjej2M&t=1s|titlu=Imnul Orașului Bălți 2020 Video|publisher=Primăria municipiului Bălți|accessdate=2022-04-25}}</ref><ref>{{Citat știre|title=Гимн Бельц знают не все|url=https://esp.md/ru/2015/07/27/gimn-belc-znayut-ne-vse|prenume=Natalia|nume=Petrisevici|newspaper=[[SP (ziar)|SP]]|data=2015-07-27|accessdate=2022-07-12}}</ref>:
: Un dangăt de clopot ne răsună
: Peste Bălți, orașul meu sfânt
: Și-n sunetul lui se adună
: Divina chemare din cer spre pământ
: Un clopot ce sună unire-ntre oameni
: Unire în cuget și în simțiri
: Slăvit să ne fii s-ajungi a da țări
: Oșteni de-a lui Ștefan, puternice firi
Refren:
: Orașul meu drag, doină și baladă,
: Ca dintr-un mit cu chinuri și ruine
: Ai renăscut spre-a deveni un martor
: Ai scurtei treceri prin destin.

== Armată ==
[[Fișier:Cazarme-BL1.JPG|thumb|Cazarmele din Bălți]]
{{Articol principal|Brigada 1 Infanterie Motorizată Moldova}}
La Bălți este dislocată Brigada nr. 1 [[Infanterie motorizată|Infanterie Motorizată]] „Moldova”, fiind prima unitate a [[Armata Republicii Moldova|Armatei Naționale]], constituită la 10 aprilie.<ref>{{citat revistă
 | author =Josan, Galina
 | title =Militari mereu la datorie
 | journal =Vocea Bălțiului
 | volume = nr. 14 (284)
 | pages = 2
 | location =Bălți
 | date = 16 aprilie 2010}}</ref><ref name=zdg-armata>Butnaru, Eduard. [http://www.zdg.md/stiri/brigada-%E2%80%9Emoldova-la-18-ani Brigada «Moldova» la 18 ani.] [[Ziarul de Gardă]], 9 aprilie 2010.</ref> La războiul pentru [[Conflictul din Transnistria|integritatea țării]] au participat circa 400 de militari ai brigăzii bălțene. Doi au decedat pe data de 20 iunie 1992: locotenentul major Vladimir Macarciu în vârstă de 34 de ani și căpitanul - Valeriu Nazarco în vârstă de 37 de ani.<ref>Catană, Igor. În memoria a doi militari. ''Vocea Bălțiului'', nr. 25 (83), 23 iunie 2006, p. 1.</ref>

Numele de „Moldova” i s-a acordat în august 1993 conform ordinului ministrului apărării. La 11 august, efectivului unității i-a fost înmânat Drapelul de luptă. Ostașii brigăzii bălțene au participat la aplicații militare ce s-au desfășurat atât în țară, cât și peste hotare. Brigada nr. 1 Infanterie Motorizată „Moldova” a participat la aplicații militare internaționale în [[Ucraina]] (1996), [[Republica Macedonia|Macedonia]] (1998), [[Rusia]] (1999). Au fost organizate aplicații și în interiorul țării împreună cu militari americani, germani și ucraineni la Centrul de Instrucție de lângă [[Elizaveta, Bălți|Elizaveta]]. În 2006 ostașii brigăzii participă la aplicații de la Centrul de Instrucție al Armatei Naționale de la [[Bulboaca, Anenii Noi|Bulboaca]], la care au fost prezenți militari din 27 de state.<ref name=vb-bim01>Brigada de Infaterie Motorizată „Moldova”, 13 ani de la constituire. In: Vocea Bălțiului, nr 14 (20), 8 aprilie 2005, p. 1.</ref>

== Arhitectură ==
[[Fișier:Catedrala._Sf._Const_si_Elen._din_Bălți.JPG|thumb|Catedrala "Sfinților Constantin și Elena" din Bălți]]
=== Dezvoltarea arhitecturală ===
Drumurile mari care legau între ele capitala țării, [[Suceava]] și [[Iași]]i cu [[Hotin]]ul, [[Soroca]] și cu [[Orhei]]ul sau trecătoarele de la [[Prut]] [[Cotești]]-[[Ștefănești, Botoșani|Ștefănești]] și [[Țuțora, Iași|Țoțora]]-[[Zagarancea, Ungheni|Zagarancea]], treceau pe locurile mai ridicate ale stepei din această zonă, intersectându-se pe promontoriul cu așezarea Bălți. Direcția acestor drumuri s-a întipărit în trama stradală și toponimia urbană a localității. Orașul s-a format în partea superioară a promontoriului, densitatea clădirilor în partea centrală, acolo unde s-au format piețele și străzile comerciale era foarte mare, iar la periferii localitatea avea o structură afânată, proprietățile fiind amplasate rar.

Structura urbană apărută în mod firesc: era radiar-concentrică, străzile concentrice „ocolesc” promontoriul, iar cele radiare erau perpendiculare cotelor, cu traseele în pantă oportună. Construcțiile se făceau la întâmplare, străzile înguste și strâmbe aminteau de un labirint încurcat.

Primul planul de sistematizare urbană, sau plan urbanistic, a fost elaborat în [[1839]] de arhitectul K.A. Pomorțev, fiind confirmat abia la [[9 februarie]] [[1845]].<ref>{{citat revistă
 | author =Bâzgu, Eugen; Ursu, Mihai
 | title =Arhitectura vernaculară în piatră din Republica Moldova - o redescoperire a fenomenului
 | journal =Akademos
 | volume =nr. 4(15)
 | pages =108 - 113
 | publisher =
 | location =Chișiău
 | date =decembrie 2009
 | url =http://www.akademos.asm.md/files/Arhitectura%20vernacular%C4%83%20%C3%AEn%20piatr%C4%83%20din%20republica%20Moldova-%20o%20redescoperire%20a%20fenomenului.pdf
 | accessdate =19 aprilie 2011}}</ref> Orașul a fost supus sistematizării urbane, în spiritul structurii sale create în mod firesc. Conform planului, teritoriul urban a fost extins spre sud și sud-vest de [[Catedrala Sfântul Nicolae din Bălți|Catedrală Sf. Nicolae]], a cărei clădire a concentrat ca un focar străzile sistemului radial-evantai, cele mai importante dintre acestea continuând direcția străzilor vechi. Cea mai importantă stradă și-a păstrat direcția drumului Iași ([[Sculeni, Iași|Sculeni]]) -Soroca; trecea printre catedrală și piață - astăzi strada Ștefan cel Mare, ce continuă spre podul peste [[Răut]].
[[Fișier:Banca romaneasca, Balti.jpg|230px|left|thumb|Sediul Băncii Românești - clădire construită în stil mauritan de Angelo de Vecchi (a fost distrusă în timpul regimului comunist, chiar dacă figura în lista monumentelor arhitecturale)]]
Perpendicular acestei artere, orientată spre Catedrala Sf. Nicolae este strada care poartă denumirea drumului spre [[Chișinău]], orientată spre podul peste [[Râul Răuțel|Răuțel]]. Raza orientată spre sud-est făcea legătura între catedrală și conacul proprietarilor orașului (Panaite, Catargi, Bodesu). Pe această rază s-au format câteva piețe comerciale și publice, cu un spațiu curgător similar sistemului vaselor comunicante: piața cu alimente, piața de cai, centrul comercial de formă pentagonală - Tarabele comerciale. Pe direcția sudică un enorm sector reprezenta oborul pentru vite cornute.

În conformitate cu proiectul din 1839 a avut loc sistematizarea orașului și construcția spitalului militar (1826), a poștei, a penitenciarului (1828) și amplasarea conacului urban al proprietarilor și a oborului, obiective încadrate perfect în structura urbană, realizată după confirmarea proiectului în 1845, în total în oraș 1516 clădiri.<ref>Setlana Grișin. Bălți. Album consacrat celei de-a 585-a aniversare a înființării orașului Bălți, 2006, p. 42.</ref>

În așa mod, centrul arhitectural al Bălțiului s-a format pe teritoriul din apropierea [[Catedrala Sfântul Nicolae din Bălți|Catedralei]], în jurul nucleului vechi al urbei în partea centrală. Aplicarea proiectului s-a realizat, însă, în mod mecanic. Au fost comasate în cartiere trapezoidale parcelele private și au fost divizate alte parcele, mai mari, prin trasarea străzilor-raze și străzilor concentrice. Străzile-raze din partea de vest a orașului erau orientate spre Catedrala Sf. Nicolae, iar cele dinspre sud și est, unde orașul era dens populat, orientarea străzilor a întâmpinat dificultăți, fiind realizate fără a respecta faptul că în vizor era proiectată Catedrala. În partea de nord-est a orașului, spre [[Soroca]] și [[Hotin]] și în regiunea oborului de vite, s-a păstrat parcelarea veche, cu străzile inițiale, cu un contur neregulat. 
[[Fișier:Reședința Episcopală din Bălți PM.JPG|right|thumb|Reședința episcopală]]
În Bălți erau puține spații verzi, remarcându-se doar grădina conacului Catargiu din centru, în care erau plantați peste 2000 mii de pomi fructiferi și decorativi. Abia în 1856 este amenajată prima grădină publică [[Parcul Maria]] (astăzi monument național ocrotit de stat), care ocupă un sector în apropierea conacului lor, denumită inițial în onoarea împărătesei [[Maria de Hessa|Maria Alexandrovna]]. Ulterior este cunoscută în perioada interbelică «Regina Maria», din anul 2022 numele oficial este „[[Scuarul Maria]]”. Primul plan arhitectural a devenit punct de pornire a dezvoltării orașului. Planul urbanistic din 1845 se reflectă și în prezent în trama stradală a orașului Bălți.

În perioada interbelică se construiește intens în partea de apus a orașului, unde se ridică catedrala nouă, stabilimente școlare, mai multe case de raport și vile cu unul-două etaje. Este valorificată suburbia [[Pământeni]] unde se construiește gara de pasageri la tronsonul de cale ferată Bălți-Ungheni, complexul edilitar al reședinței episcopale. În partea centrală au fost păstrate piețele comerciale, separate între ele prin edificarea unor clădiri cu arhitectură modernă. În 1923 fondul locativ constituia 106 mii m². Deoarece terenurile din centrul orașului erau scumpe, se folosea construcția pe perimetru a cartierelor locative.<ref>Setlana Grișin. Bălți. Album consacrat celei de-a 585-a aniversare a înființării orașului Bălți, 2006, p. 54 - 55.</ref>

[[Fișier:Piața Independenței, Bălți, postbelic.jpg|left|thumb|Piața Lenin în perioada sovietică]]
Edificiile publice și casele de locuit au cunoscut o arhitectură bazată pe două orientări stilistice: [[Arhitectură neo-românească|neoromânesc]] și [[Arhitectură modernistă|modern românesc]]. Din Bălți, stilul neo-românesc s-a răspândit la răsărit de [[Prut]]. Nicăieri în altă parte a Basarabiei n-au fost construite atât de multe și strălucitoare edificii în spirit național ca în Bălți. În această perioadă la Bălți se înregistrează cele mai rapide tempouri de dezvoltare economică și arhitecturală dintre toate centrele urbane din [[Basarabia]]. Orientarea neoromânească a arhitecturii orașului arată adevărata sa măsură în cadrul programelor eclesiastice. Apariția lor datorează, în special, episcopului [[Visarion Puiu]] care invită la construcție arhitecți cu renume. Primul exemplu de stil neoromânesc în Basarabia îl constituie [[Biserica Sfinții Apostoli Petru și Pavel din Bălți|biserica “Sﬁnții Apostoli Petru și Pavel”]] (arhitect A. Ivanov), terminată în 1929.<ref name=moldurb_arhitect>{{citat revistă
 | author= Mariana Șlapac
 | title = Urbanismul Basarabiei în anii 1918-1940
 | journal = Moldova Urbană
 | volume =Nr. 4
 | pages = 19 - 20
 | publisher =PNUD „Moldova fermecătoare”
 | location =Chișinău
 | date = Septembrie 2005
 | url =http://www.habitatmoldova.org/materiale/Publicatii/Nr%204%20new.pdf
 | issn = 1857-0380
 | accessdate = 24 februarie 2011}}</ref>

În anii 1924-1935 este ediﬁcată [[Catedrala Sfinții Împărați Constantin și Elena din Bălți|catedrala episcopală “Sﬁnții Împărați Constantin și Elena”]] (arhitecți A. Gabrielescu și A. Ivanov). Acest ediﬁciu de cult prezintă un exemplu semnificativ pentru categoria programelor religioase realizate în stilul [[Arhitectură neo-românească|neoromânesc]]. Procedeele decorative utilizate denotă inﬂuența [[Stilul brâncovenesc|arhitecturii brâncovenești]]. O lucrare valoroasă – replică la vestita biserică a [[Mănăstirea Curtea de Argeș|mănăstirii Argeșului]] – este [[Biserica Sfânta Cuvioasă Parascheva din Bălți|biserica “Sfânta Cuvioasa Parascheva”]], construită în anii 1924-1935. Autorul proiectului, arhitectul A. Gabrielescu se manifestă ca promotor al arhitecturii eclesiastice muntenești, probabil, pentru a comemora locul anterior de activitate a episcopului Visarion Puiu – mănăstirea Argeșului.<ref name=moldurb_arhitect/>
[[Fișier:Independenței Street, Bălți.JPG|right|thumb|Strada Independenței]]
Una din cele mai strălucite opere de arhitectură în spiritul stilului neoromânesc este palatul reședinței episcopului Visarion Puiu, fondată pe pământ viran, în suburbia Pământeni, pe drumul Glodenilor. Arhitecții A. Gabrielescu, N. Mihăiescu și R. Mihăiescu adoptă o soluție speciﬁcă arhitecturii [[Arhitectură neo-românească|neoromânești]] interbelice, utilizând detalii de origine [[Stilul brâncovenesc|brâncovenească]] și un joc al învelitorilor înalte din țiglă verde smălțuită.

În perioada interbelică, locuințele orășenilor erau construite în spiritul modernismului românesc, cu calități estetice noi, bazat pe scoaterea în evidență a cromaticii și facturii materialelor de construcție, pe raporturi simple, clare, din elemente de forme geometrice. Aceste construcții au constituit opera arhitectei [[Etti-Rosa Spirer]], singurul arhitect cu licență la acel timp, care activa în cadrul Primăriei Bălți. Din cauza densității mari a centrului urban, casele de locuit aveau fațadele înguste, cu volumul dezvoltat în adâncul parcelelor de pământ, fiecare având prevăzută o curte.<ref name=moldurb_arhitect/>

În orașul Bălți, după criza economică, apar noi case de locuit, realizate și în maniera constructivismului, ne mai vorbind de modernismul românesc devenind tradițional pentru localitate. Exemple de valoroasă arhitectură interbelică prezintă [[Complexul de clădiri ale Universității „Alecu Russo” din Bălți|complexul de clădiri al actualei Universității “Alecu Russo”]]: Liceul teoretic pentru fete “Domnița Ileana” (1936, arhitect [[Etti-Rosa Spirer|E.R. Spirer]]), [[Liceul Teoretic „Ion Creangă” din Bălți|Liceul teoretic pentru băieți “Ion Creangă”]] (1938, arhitect E.R. Spirer); Liceul evreiesc ș.a. Aceste ediﬁcii marchează extinderea arhitecturii constructiviste, moderniste și funcționaliste în domeniul instituțiilor de învățământ. În 1936-1938 interiorul casei de locuit a lui Hagi Marcarov au fost refăcute pentru Primăria Bălților (arhitect [[Etti-Rosa Spirer|E.R. Spirer]]).<ref name=moldurb_arhitect/>

Întreprinderile industriale – fabricile de ulei, de zahăr, morile - erau amplasate cu precădere la marginea orașului, mai ales în partea de vest și de sud ale orașului, în apropiere de [[râul Răuțel]].
[[Fișier:Bloc, Dacia, BL (1).jpg|thumb|left|Bloc locativ construit în anii '80 din cartierul [[Dacia, Bălți|Dacia]]]]
În timpul războiului, partea centrală a orașului a fost distrusă și în locul cartierelor distruse a fost amenajată o grădină publică, [[Parcul central din Bălți|Parcul central]]. Locuințele distruse din partea veche a orașului au fost înlocuite cu un scuar, iar clădirile construite în stilul modern românesc care s-au păstrat au fost demolate pentru formarea pieței centrale gigantice (Piața Vasile Alecsandri din Bălți), cu spațiu exorbitant; unele clădiri au fost păstrate izolat, într-un raport adecvat cu imobilele cu apartamente de 5-9 etaje din centrul orașului. Astfel, a început înlocuirea arhitecturii românești cu cea sovietică. Aproape tot centrul urban a fost reconstruit și s-au ridicat clădiri importante din punct de vedere urban: sediul Sovietului orășenesc de deputați (în prezent Primăria municipală), Școala nr. 6, imobile de locuințe cu 3 etaje de-a lungul străzilor Independenței Ștefan cel Mare), cu compoziția fațadelor după schema obișnuită pentru imperiul sovietic.<ref name=orase-istorice>{{citat revistă
 | author =Nesterov, Tamara 
 | title =Studiul orașelor istorice din Republica Moldova – urbanismul și monumentele istorice
 | journal =Buletin trimestrial al proiectului „Revitalizarea integrată a orașelor istorice în scopul dezvoltării
policentrice durabile”
 | volume =Nr - 1
 | issue =
 | pages =8 - 11
 | publisher =Asociația Plai Resurse
 | location =Chișinău
 | date =2007 
 | url =
 | accessdate =}}</ref>

[[Fișier:Balti Center (1985). (17888047269).jpg|thumb|Centrul orașului în anii 1980]]
[[Fișier:Bloc nou BL (1).jpg|thumb|Blocuri noi din Bălți]]
În perioada sovietică s-au construit case blocuri monolit fără vreo valoarea arhitecturală. Planurile de resistematizare din perioada sovietică continuă ideea locuirii în comun. Aspectul arhitectural era excesiv de tipizat în tot spațiul ex-sovietic, ceea ce ducea la dispariția tradițiilor naționale și locale. În anii `80 s-a înregistrat cel mai mare ritm de creștere a fondului locativ. În 1988 volumul construcțiilor a atins 118 mii m².<ref>[[Gheorghe Baciu]]. ''Orașul Bălți și oamenii lui'', 2011, p. 187.</ref> Începând cu anul 1962 construcția de case particulare a fost interzisă, fiind reluată abia în 1988. Orașul Bălți a fost pionierul în construcția caselor particulare mari. Astfel, are loc repartizarea terenurilor libere din cartierele limitrofe [[Bălții Noi]] și [[Dacia, Bălți|Dacia]] <ref>[[Boris Girțunic|Grițunic, Boris]]. Din istoria târgului Bălți. Curierul de Nord, nr. 12 (62), 20 martie 1993.</ref> Ultimul plan urbanistic a fost efectuat cu '''''încălcarea Legii cu privire la protecția monumentelor de istorie și cultură'''''.<ref name=moldurb_pugbalti>{{citat revistă
 | author= Бокачев, Владимир
 | title = “Бельцы получили генплан в соответствии с которым могут развиваться в течении 15-20 лет”
 | journal = Moldova Urbană
 | volume =Nr. 3
 | pages = 14 - 15
 | publisher =PNUD „Moldova fermecătoare”
 | location =Chișinău
 | date = August 2005
 | url =http://www.habitatmoldova.org/materiale/Publicatii/Nr%203%20.pdf
 | issn = 1857-0380
 | accessdate = 24 februarie 2011}}</ref> În plan se promovează aceeași tendință: demolarea caselor individuale sau cu unul-două etaje și înlocuirea lor cu imobile cu multe apartamente, de nouă etaje, amplasate lejer, cu spațiu liber în jur. Este evidentă acum disproporția dintre planul orașului, al tramei stradale, realizată pentru o anumită scară umană, și formele uriașe ale noilor clădiri. În efect, multe străzi dispar, înglobate în mijlocul cartierelor comasate.

După proclamarea independenței, obiectivele cu rol socio-cultural noi au fost edificate în proporție de 90% în baza proiectelor individuale, ceea ce a contribuit la schimbarea aspectului extern al Bălțiului.<ref>[[Gheorghe Baciu]]. Orașul Bălți și oamenii lui, 2011, p. 187.</ref> În 2000 fondul locativ al orașului este alcătuit din 1.562 clădiri (26.918 apartamente), dintre care 1.003 clădiri sunt cu un singur nivel. Restul clădirilor sunt repartizate astfel: cu cinci niveluri – 242, cu două niveluri – 162, cu nouă niveluri – 70 și 85 de clădiri sunt cu diferite niveluri, inclusiv o clădire cu 16 nivele.<ref>Orașele Republicii Moldova, 2002, p. 12.</ref>

În 2008 este sfințită [[Biserica Tuturor Sfinților]] din preajma cartierelor [[Podul Chișinăului]] și [[Microraionul III]], primul lăcaș ortodox de după 1935.<ref>[http://curierulortodox.info/pdf/2008/03.pdf La Bălți a fost sfințită prima biserică creștin-ortodoxă în ultimii 75 de ani]. ''Curierul Ortodox'', '''nr. 3''', 2008, p. 1.</ref> Clădirea bisericii este construită după proiectul arhitectului Valeriu Postolachi, în stil moldovenesc.<ref>Țurcanu, Emilia E. [http://curierulortodox.info/pdf/2010/2010_06.pdf Biserica Tuturor Sfinților din Bălți]. Curierul ortodox, '''nr. 06 (227)''', 17 iunie 2010,p. 3.</ref>

=== Monumente istorice și arhitectonice ===
{{Articol principal|Lista monumentelor din Bălți}}
Municipiul Bălți posedă un patrimoniul istoric unicat. Importanța considerabilă a monumentelor istorice în evoluția orașului se dovedește prin necesitatea păstrării și revitalizării potențialului cultural și ideologico-patriotic unicat, care s-a creat și acumulat pe parcursul istoriei.<ref>Păstrarea și protecția patrimoniului istorico-cultural. Plan Urbanistic General or. Bălți, pag. 26.</ref> În registrul Direcției cultură a mun. Bălți sunt introduse 42 monumente, din care 10 – de istorie, 18 – de arhitectură, 7 – de arheologie, 7 – de cultură. Majoritatea monumentelor existente sunt amplasate în zona centrală a urbei.
* [[Catedrala Sfântul Nicolae din Bălți|Catedrala "Sfântul Nicolae]]" ([[1795]])
* Complexul de clădiri al hotelului Basarabia (sec. XIX)
* [[Casa Hagi Marcarov|Casa "Hagi Marcarov]]" (sf. sec. XIX)
* [[Casa Bodescu|Casa "Bodescu]]" (înc. sec. XX, în prezent Palatul Oficiului Stării Civile)
* Complexul cazarmelor militare (1902-1904)
* [[Biserica Sfântul Grigore din Bălți|Biserica "Sfântul Grigore]]", (biserica Armenească) ([[1916]])
* Biserica "Sf. Apostoli Petru și Pavel" (1929)
[[File:Aleea Clasicilor din Bălţi.jpg|thumb|Aleea Clasicilor din Bălţi]]
* [[Biserica Sfânta Cuvioasă Parascheva din Bălți|Biserica "Sfânta Cuvioasă Parascheva]]" ([[1933]])
* [[Catedrala Sfinții Împărați Constantin și Elena din Bălți|Catedrala "Sfinții Împărați Constantin și Elena]]" ([[1933]])
* [[Episcopia Hotinului]] ([[1934]])
* Complexul clădirilor [[Universitatea de Stat Alecu Russo|Universității "Alecu Russo]]" (1924-1938)
* Clădirea fostului Liceu evreiesc
* Clădirea Primăriei municipale (1958)
* [[Statuia lui Ștefan cel Mare și Sfânt din Bălți|Statuia lui Ștefan cel Mare]] ([[2003]])
* Fondul construit al străzii Păcii
* Fondul construit al străzii Șmidt

=== Alte obiective de importanță arhitecturală ===
* [[Aleea Clasicilor din Bălți|Aleea Clasicilor]] ([[2010]])
* Biserica Tuturor Sfinților ([[2008]])
* Monumentul lui Taras Șevcenko (2001)

== Demografie ==
{{AP|Populația municipiului Bălți}}
=== Dinamica populației ===
[[Fișier:Oficiul Stării Civile. Bălți.jpg|thumb|right|[[Casa Bodescu|Oficiul Stării Civile]]]]
Numărul populației stabile a municipiului Bălți, înregistrat la recensământul din 5-12 octombrie 2004, a fost de 127561 locuitori, inclusiv 122669 locuitori în mediul urban și 4829 locuitori în mediul rural. La sfârșitul [[secolului al XX-lea]] numărul locuitorilor urbei a scăzut din cauza înrăutățirii situației social-economic, multe persoane emigrând. În comparație cu anul 1989, la recensământul din 2004 populația municipiului Bălți s-a redus cu 33 914 persoane, sau cu aproximativ 21%.<ref>Matei, Constantin; Paladi, Gheorghe; Sainsus, Valeriu. [http://www.unfpa.md/images/stories/pdf/cartea_verde.pdf Cartea Verde a Populației Republicii Moldova]. – Chișinău: Statistica, 2009 (Tipogr. “Nova-Imprim” SRL), p. 31. ISBN 978-9975-4034-9-8.</ref><ref>Popa, Ana; Oprunenco, Alex; Prohnițchi, Valeriu. Analiza piețelor de Muncă în regiunea Mării Negre. [http://www.expert-grup.org/library_upld/d163.pdf Moldova: Raport pe țară]. ''[[Expert-Grup]]'' (Chișinău), ianuarie 2009, p. 24. Accesat 30 iunie 2011.</ref>

Din totalul populației urbei Bălți, de 122 669 loc., 56 031 reprezintă populația masculină și 66 638 cea feminină, sau 45,67% - bărbați și 54,33% – femei. Din numărul locuitorilor satelor [[Elizaveta, Bălți|Elizaveta]] și [[Sadovoe, Bălți|Sadovoe]] 2387 sunt bărbați și 2505 - femei. Circa 50,1% din populația orașului Bălți trăiau în localitatea de recenzare de la naștere.<ref name=recensm-2004>Recensământul general al populației Republicii Moldova din 2004. [http://www.statistica.md/pageview.php?l=ro&idc=295&id=2234 Caracteristici demografice, naționale, lingvistice, culturale]. ''[[Biroul Național de Statistică al Republicii Moldova]]'', Chișinău, 2004. Accesat 21 ianuarie 2011.</ref>

{{Bar chart
| title   = Evoluția demografică (1774→prezent)
| label_type = An
| data_type = Populație
| data_max  = 160000
| label1 = 1774| data1 = 775
| label2 = 1819| data2 = 1600
| label3 = 1828| data3 = 4460
| label4 = 1862| data4 = 8202
| label5 = 1875| data5 = 8871
| label6 = 1897| data6 = 18478
| label7 = 1923| data7 = 22000
| label8 = 1930| data8 = 30570
| label9 = 1941| data9 = 18236
| label10 = 1959| data10 = 67114
| label11 = 1959| data11 = 101447
| label12 = 1979| data12 = 125069
| label13 = 1989| data13 = 158517
| label14 = 2004| data14 = 122669
| label15 = 2014| data15 = 97930
 }}
[[Fișier:Bloc în Dacia4, BL.JPG|thumb|Bloc locativ din municipiu]]
Din numărul total de 107 018 de locuitori cu vârsta de peste 15 ani în municipiului Bălți, 58 197 persoane erau căsătorite, inclusiv 53 915 oficial și 4282 - neoficial; necăsătoriți – 29 000 persoane, văduvi – 9 865 persoane; divorțați – 8231 persoane; despărțiți – 1 701 persoane. În mediul urban erau 103 057 de persoane ce au atins vârsta de 15 ani, dintre care 54,16% sunt căsătoriți, inclusiv 50,21% oficial și 3,95% neoficial. Ponderea celibatarilor era de 27,19%. Văduvii constituie 9,18% din populația orașului Bălți. Aproximativ 7,85% din locuitori erau divorțați și 1,54% - despărțiți.<ref name=recensm-2004/>

În 2008 au fost înzestrate 1143 de cupluri noi și 573 divorțuri, rata nupțialității fiind de 7,7‰ și a divorțialității de 3,9‰.<ref name=statistica-2009>{{citat revistă
 | authors = Golovatiuc V., Cesnocova N., Mazu J. 
 | title = Populația și procesele demografice în Republica Moldova. Culegere statistică
 | pages = p. 56
 | publisher = ''[[Biroul Național de Statistică al Republicii Moldova]]''
 | location = Chișinău
 | date =2009
 | url = http://www.statistica.md/public/files/publicatii_electronice/procese_demografice/Procese_demografice_2009.pdf
 | accessdate =21 ianuarie 2011 }}</ref>

Demografia municipiului Bălți se află într-un declin, nu doar din cauza emigrărilor. Nivelul natalității înregistrat pe parcursul anilor 2005-2008 oscilează între 9,2‰ și 9,9‰, mortalitatea între 10,2‰ și 10,5‰. În așa situație, bilanțul populației era negativ, fiind cuprins între -0,6‰ și -1,1‰.<ref name=statistica-2009/> Totuși, în 2009 s-a înregistrat un bilanț natural pozitiv, de 1,1‰, natalitatea de 11,0‰ și mortalitatea de 9,9‰.<ref>{{citat revistă
 | title =Statistica demografiei în ianuarie-decembrie 2009 
 | journal =Principalii indicatori social-economici pe regiuni de dezvoltare, raioane și municipii în ianuarie-decembrie 2009
 | pages =42
 | publisher =[[Biroul Național de Statistică al Republicii Moldova]]
 | location =Chișinău
 | url =http://www.statistica.md/pageview.php?l=ro&idc=263&id=2211
 | accessdate =27 ianuarie 2011}}</ref>

La 1 ianuarie 2011, populația stabilă a municipiului Bălți constituia 149,1 mii persoane, inclusiv 144,2 mii urbană și 4,9 mii rurală.<ref>Biroul Național de Statistică al Republicii Moldova. [http://www.statistica.md/newsview.php?l=ro&idc=168&id=3266&parent=0 Numărul populației stabile al Republicii Moldova la 1 ianuarie 2011, în profil teritorial]. [[Biroul Național de Statistică al Republicii Moldova]], 8 februarie 2011. Accesat la 15 februarie 2011.</ref>

=== Structura pe grupe de vârstă și sexe ===
Structura populației urbane (satele Sadovoe și Elizaveta nu sunt incluse) a municipiului Bălți pe grupe de vârstă și sexe este indicată în tabelul de mai jos (datele recensământului din 2004):<ref name=recensm-2004/>
{| class="wikitable" style="text-align:center"
|-
! rowspan="2" style="background:#CCCCCC;"| Grupa de vârstă,<br /> ani !! colspan="3" style="background:#CCCCCC;"| Total locuitori !! colspan="3" style="background:#CCCCCC;"| Structura în % !! rowspan="2" style="background:#CCCCCC;" |Bărbați la 1.000 de femei
|-
| style="background:#CCCCCC;"| '''ambele sexe''' || style="background:#CCCCCC;"|'''masculin''' || style="background:#CCCCCC;"|'''feminin''' || style="background:#CCCCCC;"|'''ambele sexe''' || style="background:#CCCCCC;"|'''masculin''' || style="background:#CCCCCC;"|'''feminin'''
|-
|style="background:Gainsboro;"| 0 - 4 || 5.680|| 2.918|| 2.762|| 4,63|| 5,21|| 4,14|| 1.056
|-
|style="background:Gainsboro;"| 5 - 9 || 5.680|| 2.844|| 2.836|| 4,63|| 5,08|| 4,26|| 1.003
|-
| style="background:Gainsboro;"| 10 - 14 || 8.252|| 4.183|| 4.069|| 6,73|| 7,47|| 6,11|| 1.028
|-
| style="background:Gainsboro;"| 15 - 19 || 14.627|| 6.869|| 7.758|| 11,92|| 12,26|| 11,64|| 885
|-
| style="background:Gainsboro;"| 20 - 24 || 11.298|| 5.272|| 6.026|| 9,21|| 9,41|| 9,04|| 875
|-
| style="background:Gainsboro;"| 25 - 29 || 9.424|| 4.636|| 4.788|| 7,68|| 8,27|| 7,19|| 968
|-
| style="background:Gainsboro;"| 30 - 34 || 8.726|| 4.031|| 4.695|| 7,11|| 7,19|| 7,05|| 859
|-
| style="background:Gainsboro;"| 35 - 39 || 8.312|| 3.849|| 4.463|| 6,78|| 6,87|| 6,7|| 862
|-
| style="background:Gainsboro;"| 40 - 44 || 9.968|| 4.524|| 5.444|| 8,13|| 8,07|| 8,17|| 831
|-
| style="background:Gainsboro;"| 45 - 49 || 10.058|| 4.518|| 5.540|| 8,2|| 8,06|| 8,31|| 816
|-
| style="background:Gainsboro;"| 50 - 54 || 8.915|| 3.899|| 5.016|| 7,27|| 6,96|| 7,53|| 777
|-
| style="background:Gainsboro;"| 55 - 59 || 5.528|| 2.391|| 3.137|| 4,51|| 4,27|| 4,71|| 762
|-
| style="background:Gainsboro;"| 60 - 64 || 4.614|| 2.000|| 2.614|| 3,76|| 3,57|| 3,92|| 765
|-
| style="background:Gainsboro;"| 65 - 69 || 4.191|| 1.629|| 2.562|| 3,42|| 2,91|| 3,84|| 636
|-
| style="background:Gainsboro;"| 70 - 74 || 3.097|| 1.109|| 1.988|| 2,52|| 1,98|| 2,98|| 558
|-
| style="background:Gainsboro;"| 75 +|| 4.099|| 1.268|| 2.831|| 3,34|| 2,26|| 4,25|| 448
|-
| style="background:Gainsboro;"| nedeclarată || 200|| 91|| 109|| 0,16|| 0,16|| 0,16|| 835
|-
| style="background:Gainsboro;"| '''Total din Bălți''' || '''122.669'''|| '''56.031'''|| '''66.638'''|| '''100''' || '''100''' || '''100''' || '''841'''
|}

La 1 ianuarie 2010, ponderea copiilor (0-14 ani) era de 14,0%; adulților (15-59 ani) –72,4% și persoanele vârstnice (60+) alcătuiau 13,6%.<ref name=statistica-2010>{{citat revistă
 | authors = Valcov V., Cesnocova N., Mazu J. 
 | title = Populația Republicii Moldova pe vârste și sexe, în profil teritorial la 1 ianuarie 2010
 | pages = p. 10 - 18
 | publisher = [[Biroul Național de Statistică al Republicii Moldova]]
 | location = Chișinău
 | date =2010
 | url = http://www.statistica.md/public/files/publicatii_electronice/populatia/Populatia_Republicii_Moldova_2010.pdf
 | accessdate =21 ianuarie 2011 }}</ref>

=== Structura etnică ===
{{Pie chart
| thumb = right
| caption = Componența etnică a orașului Bălți, [[Recensământul populației și al locuințelor din 2014 (Republica Moldova)|conform recensământului din 2014]]
| label1 = Moldoveni/români
| value1 = 57.2
| color1 = BlueViolet
| label2 = Ucraineni
| value2 = 17.3
| color2 = LightGreen
| label3 = Ruși
| value3 = 15.2
| color3 = MediumSeaGreen
| label4 = Nedeclarat
| value4 = 8.1
| color4 = #9f9f9f
| label5 = Alte etnii
| value5 = 2.2
| color5 = #555555
}}

Conform [[Recensământul populației și al locuințelor din 2014 (Republica Moldova)|recensământului populației din 2014]] <ref>[http://www.statistica.md/pageview.php?l=ro&idc=479 Rezultatele Recensămîntului Populației și al Locuințelor din 2014]: {{cite web | url= http://www.statistica.md/public/files/Recensamint/Recensamint_pop_2014/Rezultate/Tabele/Caracteristici_populatie_Comune_RPL_2014_rom_rus_eng.xls | title= Caracteristici - Populație (populația pe comune, religie, cetățenie) | publisher= [[Biroul Național de Statistică]] | format= XLS | year=2017 | accessdate = 2017-05-01}}</ref>, populația orașul Bălți constituie 97.930 de locuitori, în scădere față de [[Recensământul populației din 2004 (Republica Moldova)|recensământul anterior din 2004]], când se înregistraseră 122.669 de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt moldoveni/[[români]] - 56.078 persoane. Principalele minorități sunt [[ucraineni]]i - 16.976 pers., [[ruși]]i - 14.982 pers., bulgarii - 187 pers. romii - 154 pers., găgăuzi - 126 pers, alte etnii - 1.423, nedeclarată - 8.004.

'''„Asociația organizațiilor evreiești din Bălți”''' a fost fondată în 1989 ca Societatea Bălțeană de Cultura Evreiască și a fost reorganizată în asociația în 1998. Scopul comunității constă în păstrarea și dezvoltarea culturii evreiești în oraș, apărarea drepturilor civile, culturale, sociale ale membrilor comunității și acordarea ajutorului social precum și implicarea în diferite proiecte de comemorare a memoriei istoriei evreiești bălțene. Printre organizațiile evreiești la Bălți se numără anume Hesed și Joint.<ref>{{Citat web |url=https://www.jcm.md/en/communities |accessdate=2019-07-23 |titlu=copie arhivă |archive-date=2019-07-23 |archive-url=https://web.archive.org/web/20190723141940/https://www.jcm.md/en/communities |dead-url=yes }}</ref>

'''„Comunitatea rusă din Bălți”''' a fost fondată la 18 septembrie 1997. Scopul comunității constă în păstrarea și dezvoltarea limbii ruse în oraș, apărarea drepturilor civile, culturale, sociale ale membrilor comunității și acordarea ajutorului doritorilor de a se repatria în [[Rusia]].

[[Fișier:Casa poloneză din Bălți.JPG|thumb|left|Sediul „Casei poloneze” din Bălți]]
'''Diasporei poloneze din Bălți''' îi aparține meritul de a fi un centru important care orientează activitatea etnicilor polonezi spre consolidarea relațiilor economice și culturale între Republica Moldova și Polonia.<ref name="bodrug-pol">Bodrug, I., Damanciu, Gh. Diaspora poloneză din Moldova. Ch.: Î.S.F.-P. Tipografia Centrală, 2006. - 208 p. ISBN 978-9975-78-476-4</ref> La începutul secolului XXI comunitatea poloneză din Bălți număra aproximativ 3 mii de oameni.<ref name="damanciuc-pol">Gheorghe, Damaciuc. ''Comunitatea poloneză din orașul Bălți: renașterea valorilor spirituale''. Anuarul institutului de cercetări interetnice. '''Vol. IV'''. Chișinău, [[Academia și Științe a Moldovei|AȘM]], 2003, p. 2328. ISBN 9975-9775-4-5.</ref> La 20 august 1994 a fost înregistrată „Casa poloneză” (''Polski Dom'') în Bălți - centrul etnocultural a polonezilor din oraș cât și a celor din nordul țării. Una din direcțiile principale ale activității etnoculturale este menținerea și dezvoltarea limbii poloneze. „Casa poloneză” a devenit un centru, considerat nucleu al culturii poloneze în Republica Moldova. Aici lucrează profesori veniți din [[Polonia]], sunt create diverse scenarii pentru activități instructiv-educative.<ref name=popa-pol/> Lecțiile se țin pentru doritorii de toate vârstele. Tineretul studiază după o programă intensivă a limbii și literaturii poloneze, la aceste cursuri studiindu-se istoria și geografia Poloniei. În 2003, cursurile sistematice erau frecventate de peste 150 de copii.<ref name=damanciuc-pol/> În fiecare an „Casa poloneză” ajută tinerii cu perfectarea actelor pentru admiterea la instituțiile din Polonia.<ref name=popa-pol/> Pentru însușirea mai bună a tradițiilor și datinilor naționale s-au înființat ansamblul vocal de tineret „Lastocika” și cel de dansuri populare „Krokus”.<ref name=damanciuc-pol/> O atenție deosebită este acordată veteranilor din armata poloneză, constituiți în Cercul Combatanților Polonezi. Casa Poloneză din Bălți a fondat 9 filiale în raionale adiacente.<ref name="popa-pol">Popa, Maria. ''Casa Poloneză are 15 ani''. [[Vocea Bălțiului]], '''nr. 17 (236)''', 8 mai 2009, p. 3</ref>

În 1999 a fost dat în exploatare un nou sediu al Casei Poloneze. La această festivitate oaspeți de onoare au fost ambasadorul Poloniei în Republica Moldova, parohul bisericii poloneze, primarul orașului.<ref name=bodrug-pol/><ref name=damanciuc-pol/> Casa Poloneză colaborează cu diverse structuri și organizații de oficiale și neguvernamentale precum Asociația Medicală Poloneză „Caritas”, Ambasada Republicii Polone în Chișinău, Fundația „Wspolnota Polska”, „Ajutor pentru Polonezii din Est” și alte organizații poloneze din [[România]] și [[Ucraina]].<ref name="bodrug-pol" />

La Bălți sunt înregistrate două societăți etnoculturale <u>'''rrome'''</u>: „Baht Romala” și „Șatro”. La societatea „Șatro” s-a organizat și Ansamblul de dans „Luludi” - în traducere din [[Limba romani|rromani]] - ''floare''.<ref>Usatâi, Alexandru. 8 aprilie Ziua Internațională a romilor. ''[[Vocea Bălțiului]]'', '''nr. 14 (334)''', 8 aprilie 2011, p. 2.</ref>

'''Comunitatea germană din Bălți „Renaștere”''' (''Wiedergeburt'') a fost fondată în 1999. Cu ajutorul Ambasadei Republicii Federative Germane din [[Chișinău]] a fost organizat un Centru cultural. În cadrul centrului se studiază limba germană, cultura germană, se editează buletinul „Wiedergeburt”.<ref>Kostrizkaja, Irina. [http://www.drh-moskau.ru/upload/BB/biz-bote-02-2002.pdf Liebe „BIZ-Bote“-Redaktion!] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20120119001105/http://www.drh-moskau.ru/upload/BB/biz-bote-02-2002.pdf|date=2012-01-19}}. ''BIZ - BOTE'', '''nr. 2,''' 2002 ([[Mamontovka]], [[Rusia]]), p. 9.</ref>

=== Structura lingvistică ===
{{Pie chart
| thumb = right
| caption = {{centrat|Limbile vorbite de către <br />populația urbană în 2014}}
| label1 = Română
| value1 = 42.04
| color1 = BlueViolet
| label3 = Ucraineană
| value3 = 1.03
| color3 = LightGreen
| label2 = Rusă
| value2 = 47.76
| color2 = MediumSeaGreen
| label4 = Nedeclarată
| value4 = 8.85
| color4 = Gray
| label5 = Altă limbă
| value5 = 0.32
| color5 = Black
}}
Deși, din punct de vedere statistic, predomină numărul populației vorbitoare de limba română, mediul lingvistic în Bălți este dominat de limba rusă. Majoritatea populației băștinașe vorbitoare de limbă română cunoaște și rusa, pe când vorbitori de rusă preferă să nu învețe româna. În majoritatea instituțiilor de stat, informația este plasată în două limbi, rusă și română. <ref>''[[Bălțiul se teme de limba română]]''. ''point.md'', 12 iunie 2012</ref><ref>[https://www.digi24.ro/special/campanii-digi24/alegeri-moldova/alegeri-moldova-la-balti-si-saracia-vorbeste-ruseste-profesor-universitar-votul-dat-comunistilor-este-o-consecventa-328160 ''La Bălți, și sărăcia vorbește rusește. Profesor universitar: „Votul dat comuniștilor este o consecvență”'']. [[Digi 24|Digi24]], 29 noiembrie 2014.</ref><ref>URSU, Valentina. [https://moldova.europalibera.org/a/limba-rom%C3%A2n%C4%83-e-o-mo%C8%99tenire-%C8%99i-cum-ai-luat-o-trebuie-s-o-dai-urma%C8%99ilor-ba-chiar-%C3%AEntr-o-form%C4%83-mai-bun%C4%83-(video)/30138604.html „Limba română e o moștenire. Și cum ai luat-o, trebuie s-o dai urmașilor, ba chiar într-o formă mai bună”]. '''Radio Europa Liberă Moldova''', 31 august 2019.</ref> Etnicii români, probabil din motiv că s-a creat la un obicei, aleg uneori să vorbească mai mult în rusă.<ref>CIUTAC, Lia. ''[https://www.timpul.md/articol/despre-bali-i-limba-romana-87295.html Despre Bălți și limba română]''. Timpul, 2 februarie 2016.</ref> Totuși, în unele familii, unde părinții care vorbesc limba rusă, înscriu copii la școlile și liceele cu predare în limba română, ca să cunoască și limba de stat pentru că ar fi bine pentru viitorul lor. <ref>GALBEN, Dorin. ''[https://www.timpul.md/articol/e-greu-sa-vorbeti-romana-intr-un-ora-unde-majoritatea-oamenilor-vorbesc-rusa-75043.html E greu să vorbești româna, într-un oraș unde majoritatea oamenilor vorbesc rusa]''. Timpul, 1 Iunie 2015.</ref> Cele mai recente date statistice privind limba maternă și limba vorbită de obicei au fost înregistrate la [[Recensământul populației din 2004 (Republica Moldova)|recensământul populației din 2004]].

{| class=wikitable style=text-align:center;
! rowspan=3| Naționalitatea
! rowspan=3| Nr. total
! colspan=14| Limba vorbită de obicei (2004)<ref>Recensămîntul populației: Vol. 1. Caracteristici demografice, naționale, lingvistice, culturale, 2006, p. 329.</ref>
|-
! colspan=2| [[limba română]]
! colspan=2| [[limba rusă]]
! colspan=2| [[limba ucraineană]]
! colspan=2| [[limba găgăuză]]
! colspan=2| [[limba bulgară]]
! colspan=2| Altă limbă
! colspan=2| Nedeclarată
|-
! pers.
! %
! pers.
! %
! pers.
! %
! pers.
! %
! pers.
! %
! pers.
! %
! pers.
! %
|-
| [[Români]]
| 65.079
| 48.679
| <span style="color:maroon;">74,8</span>
| 16.180
| <span style="color:maroon;">24,8</span>
| 161
| <span style="color:maroon;">0,24</span>
| 2
| <span style="color:maroon;">0,003</span>
| 6
| <span style="color:maroon;">0,007</span>
| 50
| <span style="color:maroon;">0,07</span>
| 0
| <span style="color:maroon;">0</span>
|-
| [[Ucraineni]]
| 29.668
| 1.169
| <span style="color:maroon;">3,94</span>
| 24.986
| <span style="color:maroon;">84,21</span>
| 3.495
| <span style="color:maroon;">11,78</span>
| 8
|<span style="color:maroon;">0,02</span>
| 0
| <span style="color:maroon;">0</span>
|10
| <span style="color:maroon;">0,03</span>
| 0
| <span style="color:maroon;">0</span>
|-
| [[Ruși]]
| 24.341
| 479
| <span style="color:maroon;">1,96</span>
| 23.812
| <span style="color:maroon;">97,82</span>
| 42
| <span style="color:maroon;">0,17</span>
| 0
|<span style="color:maroon;">0</span>
| 0
| <span style="color:maroon;">0</span>
| 8
|<span style="color:maroon;">0,03</span>
| 0
| <span style="color:maroon;">0</span>
|-
| [[Bulgari]]
| 296
| 34
| <span style="color:maroon;">11,48</span>
| 255
| <span style="color:maroon;">86,14</span>
| 1
| <span style="color:maroon;">0,33</span>
| 0
|<span style="color:maroon;">2,02</span>
| 6
| <span style="color:maroon;">0</span>
| 0
| <span style="color:maroon;">0</span>
| 0
| <span style="color:maroon;">0</span>
|-
| [[Găgăuz]]i
| 234
| 23
| <span style="color:maroon;">9,82</span>
| 194
| <span style="color:maroon;">82,9</span>
| 7
| <span style="color:maroon;">3,29</span>
| 10
|<span style="color:maroon;">4,27</span>
| 0
| <span style="color:maroon;">0</span>
| 0
| <span style="color:maroon;">0</span>
| 0
| <span style="color:maroon;">0</span>
|-
| Alte naționalități
| 2.868
| 173
| <span style="color:maroon;">6,03</span>
| 2.406
| <span style="color:maroon;">83,89</span>
| 55
| <span style="color:maroon;">1,91</span>
| 1
|<span style="color:maroon;">0,03</span>
| 0
| <span style="color:maroon;">0</span>
| 212
| <span style="color:maroon;">7,39</span>
| 21
| <span style="color:maroon;">0,73</span>
|-
| Nedeclarată
| 183
| 0
| <span style="color:maroon;">0</span>
| 0
| <span style="color:maroon;">0</span>
| 0
| <span style="color:maroon;">0</span>
| 0
|<span style="color:maroon;">0</span>
| 0
| <span style="color:maroon;">0</span>
| 1
| <span style="color:maroon;">0,54</span>
| 182
| <span style="color:maroon;">99,45</span>
|-
| '''Total'''
| '''122.669'''
| '''50.588'''
| <span style="color:maroon;">'''41,23'''</span>
| '''67.833'''
| <span style="color:maroon;">'''55,29'''</span>
| '''3.761'''
| <span style="color:maroon;">'''3,06'''</span>
| '''21'''
|<span style="color:maroon;">'''0,01'''</span>
| '''12'''
| <span style="color:maroon;">'''0,009'''</span>
| '''281'''
| <span style="color:maroon;">'''0,22'''</span>
| '''203'''
| <span style="color:maroon;">'''0,16'''</span>
|}

===Religie===
{{Pie chart
|thumb = right
|caption = Componența confesională a municipiului Bălți
|label1 = Ortodocși
|value1 = 82.55
|color1 = #8080ff
|label2 = Baptiști
|value2 = 1.48
|color2 = #80ffff
|label3 = Martorii lui Iehova
|value3 = 0.98
|color3 = #3f3fc0
|label4 = Romano-catolici
|value4 = 0.52
|color4 = #ffff80
|label5 = Penticostali
|value5 = 0.35
|color5 = #3fc03f
|label6 = Atei
|value6 = 0.43
|color6 = #ff55ff
|label7 = Nedeclarată
|value7 = 13.00
|color7 = #c0c0c0
|label8 = Alte religii
|value8 = 0.69
|color8 = #9f9f9f
}}
Din totalul populației de la recensământul din 2014, religia și-au exprimat-o 89.129 de persoane. Sub aspect [[Religie|religios]] cea mai mare parte a bălțenilor sunt [[Biserica Ortodoxă|ortodocși]] – 84.577 locuitori, adepți ai [[Bisericile baptiste|bisericii baptiste]] s-au declarat 1.523 locuitori; [[Martorii lui Iehova|martori ai lui Iehova]] sunt 1.002 locuitori; [[Biserica Romano-Catolică|romano-catolici]] – 537 locuitori; [[Biserica Penticostală|penticostali]] – 367 locuitori; [[Adventism|adventiști]] de ziua a șaptea – 195 locuitori; aparțin Bisericii Evanghelică de Confesiune Augustană (Luterană) – 156 locuitori; creștini după Evanghelie s-au declarat 106 locuitori; islamul este practicat de către 71 de persoane și iudaismul de 47 de persoane, creștini de rit vechi - 31 locuitori. Alte grupări religioase sunt reprezentate de către 15 locuitori, atei sunt 447 persoane, agnostici - 14 persoane. Locuitorii care nu și-au declarat religia din diverse motive numără 13.328 persoane.

În Bălți activează: 10 biserici și 2 catedrale din cadrul [[Eparhia de Bălți și Fălești|eparhiei de Bălți și Fălești]] ([[Mitropolia Chișinăului și a întregii Moldove|Mitropolia Moldovei]]), o parohie romano-catolică, 5 biserici ale Uniunii Creștinilor Evangheliști-Baptiști, 3 comunități ale Adventiștilor de Ziua a Șaptea, 18 comunități ale Martorilor lui Iehova, 8 biserici ale Credinței Evanghelice, o comunitate iudaică și o biserică armeană.

<gallery>
Sf. Parascheva BL.JPG|[[Biserica Sfânta Cuvioasă Parascheva din Bălți|Biserica „Sfânta Cuvioasă Parascheva”]]
Biserica Romano-Catolică din Bălți 3.JPG|[[Biserica Romano-Catolică din Bălți|Biserica romano-catolică]] 
Սուրբ Գրիգոր Լուսավորիչ եկեղեցի.jpg|[[Biserica Sfântul Grigore din Bălți|Biserica armenească]]
AIRM - Church of the Assumption, Bălți - dată necunoscută - 466743130017112.jpg|Biserica „Adormirea Maicii Domnului”
Biserica Sfântul Ilie din Bălți.jpg|Biserica „Sf. Ilie”
Churches Emanuel from Bălți.JPG|Biserica [[Baptism|neoprotestantă]] „Emanuel”
</gallery>

=== Structura economică a populației ===
Numărul populației încadrate în diferite ramuri economice în 2003:<ref>''Direcțiile socio-economice de dezvoltare a orașului: Populația și resursele de muncă''. Plan Urbanistic General al or. Bălți. INCP „Urbanproiect”, Chișinău, 2005, p. 10.</ref>
{| class=wikitable style=text-align:center;
! rowspan=2| Nr.<br />d/o
! rowspan=2| Denumirea sectorului economic
! colspan=2| Cantitatea
|-
! width=30| mii de oameni
! width=30| %
|-
| 1
| Populația aptă de muncă
| 99,2
|
|-
| 2
| Populația totală amplasată în câmpul muncii
| 44,2
|
|-
| rowspan=3| 2.1
| În sector producător
| 16,8
| 38,01
|-
| *industrie
| 15,9
| 35,97
|-
| *agricultură
| 0,9
| 2
|-
| rowspan=3| 2.2
| Sectorul neproductiv
| 27,4
| 61,99
|-
| *comerț
| 7,2
| 16,29
|-
| *prestarea serviciilor
| 20,2
| 45,7
|-
| 3
| Invalizi
| 4,3
| 
|-
| 4
| Șomeri
| 50,7
| 
|}

== Cultură ==
[[Fișier:Национальный театр Василе Александри.jpg|thumb|[[Teatrul Național Vasile Alecsandri din Bălți|Teatrul Național „Vasile Alecsandri”]]]]
Rețeaua de instituții culturale este formată din 10 subunități: Palatul municipal de cultură, 2 case de cultură din satele care intră în componența municipiului, 4 cluburi, o galerie de artă și o bibliotecă publică cu 3 filiale - '''Biblioteca Municipală „Eugeniu Coșeriu” Bălți'''. În domeniul cultural, în oraș funcționează 65 de cercuri și secții de amatori, inclusiv 46 pentru copii. Din numărul total de colective, 15 au titlul onorific de „colectiv model”. Colectivele artistice din municipiu au participat la diverse manifestații culturale în mai multe țări ca [[Ucraina]], [[Rusia]], [[România]], [[Germania]], [[Ungaria]], [[Franța]] etc. În fiecare an în municipiu se organizează peste 350 manifestații culturale.

[[Pinacoteca „Antioh Cantemir”|Galeria de artă „Antioh Cantemir”]] a fost deschisă în anul 1975 și anual prezintă câte 10 expoziții de artă a artiștilor din municipiu, organizează concerte, întâlniri de creație, concursuri etc.

Palatul de cultură al Municipiului Bălți este cunoscut printr-o activitate dinamică. În cadrul palatului actual funcționează zeci de colective artistice, cercuri etnografice, cluburi pe interese etc. În fiecare din cele 8 centre de cultură își demonstrează măiestria artistică ansamblurile de dansuri populare „Vântuleț” și „Flori de tei”, orchestra de muzică populară „Barbu Lăutaru”, colectivele teatrale „Dialog” și „Baștina”, precum și alte colective artistice.

Pe lângă aceasta, în municipiu se desfășoară reprezentații dramatice la [[Teatrul Național Vasile Alecsandri din Bălți|Teatrul Național „Vasile Alecsandri”]].

Ziua orașului și Hramul au început să se sărbătorească concomitent la 22 mai din 1993.

;Busturi din Bălți
<gallery>
Bustul lui Vasile Alecsandri.JPG|[[Vasile Alecsandri]]
File:Mon. Alecu Russo Bălți.jpg|[[Alecu Russo]]
File:Ion Creangă Bălți.jpg|[[Ion Creangă]]
Monument M.Eminescu, Bl.JPG|[[Mihai Eminescu]]
File:Bustul lui Ferdinand i din Balti 2023.jpg|Regele [[Ferdinand I al României|Ferdinand I]]
Fișier:Bustul lui Taras Sevcenko in Balti.jpg|[[Taras Șevcenko]]
File:Grigore Vieru din Bălți.jpg|[[Grigore Vieru]]
</gallery>

== Mass-media ==
[[Fișier:Palatul de cultură, Bălți.JPG|thumb|right|Palatul municipal de cultură]]
Mass-media locală este la un nivel mediu de dezvoltare. Unicul post de televiziune din Bălți, care a activat aproape un deceniu, fusese lichidat. Cele mai răspândite surse de informare sunt ziarele. Pe lângă acestea, La Bălți activează Agenția de știri [[DECA-press]], care administrează și portalurile de știri HotNews.md și Comunicate.md. Există și puncte de corespondenți ale celor mai importante posturi TV din Moldova, cum ar fi [[Publika TV]].<ref>[http://www.somato.md/index2.php?option=com_docman&task=doc_view&gid=38&Itemid=48 Harta serviciilor sociale a municipiului Bălți: Ghid pentru profesioniștii din domeniul protecției drepturilor copiilor și adolescenților]. ''Asociația SOMATO'', 2011 (Bălți), p. 9.</ref>

=== Ziare ===
Ziarele locale reprezintă surse importante de informații privind viața orașului. Numărul ziarelor editate la Bălți este extrem de mic, doar 4 publicații. Discriminarea publicațiilor private în raport cu cele publice este destul de evidentă. Administrația publică locală editează propriul ziar oficial - „Golos Bălți”, fondat în 1947 și denumit până în 1991 „Comunist”. „Golos Bălți” este un ziar bisăptămânal, apare în [[limba română]] și [[Limba rusă|rusă]], marți, în volum de 4 pagini, și vineri, în volum de 8-16 pagini; tirajul nu este divulgat.<ref name=presa-raportfinal>[http://ijc.md/Publicatii/presa_stat_raport_final.pdf Relațiile dintre mass-media și autoritățile de stat – spre transparență și responsabilitate] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20090305215041/http://ijc.md/Publicatii/presa_stat_raport_final.pdf |date=2009-03-05 }}. ''Centrul Independent de Jurnalism'' (Raport final: noiembrie 2007 – septembrie 2008). - 101 p.</ref> În limba română ziarul se numește „[[Vocea Bălțiului]]” – apărut în 2004, fiind unicul ziar în română în municipiul Bălți. Ambele publicații sunt finanțate din buget. Ziarul Golos Bălți favorizează cel mai frecvent, direct sau indirect, [[Partidul Comuniștilor din Republica Moldova|Partidul Comuniștilor]], în special în perioadele de companie electorală.<ref name="oleatovschi-press">Oleatovschi, Vladislav. [http://ijc.md/Publicatii/mlu/raport_anual_2007.pdf Libertatea de exprimare și informare în Republica Moldova (Raport anual 2007)] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20140211214455/http://ijc.md/Publicatii/mlu/raport_anual_2007.pdf|date=2014-02-11}}. Chișinău: ''[[Centrul Independent de Jurnalism]]'', 2008. - 18 p.</ref>

În iulie 1996, jurnalista Ludmila Gorbul fondează publicația periodică de limba română „Cugetul”. Dar, în 1999, din cauza situației financiare grea, editarea ziarului a încetat.<ref name="evolutia-presei">[http://api.md/files/evolutie.pdf Evoluția presei locale din Moldova în perioada 1990-2010] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20120119223626/http://api.md/files/evolutie.pdf|date=2012-01-19}}. ''[[Asociația Presei Independente]]'', Chișinău, 2011. - 37 p. Accesat 8 septembrie 2011.</ref> În 1994, la Bălți, este fondat ziarul „[[SP]]” - un săptămânal de limbă rusă cu un tiraj de circa 4500 exemplare în 2010 <ref name=presa-raportfinal/>. În perioada anilor 2000, „[[SP]]” a publicat mai multe articole critice la adresa unor funcționari publici locali, exponenți ai Partidului Comuniștilor <ref name=oleatovschi-press/>. În timpul alegerilor locale generale din 2007, ziarul SP a fost supus unor intimidări, fiindu-i arestat tirajul, jurnaliștilor li s-a îngrădit accesul la întrunirile electorale cu [[Vladimir Voronin]] ce au avut loc în localitate etc.<ref name=presa-raportfinal/><ref name="pirtac-press">Pîrțac, Olivia. [http://ijc.md/Publicatii/mlu/RAPORT_ANUAL_2006.pdf Libertatea de exprimare și informare în Republica Moldova] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20090305221054/http://ijc.md/Publicatii/mlu/RAPORT_ANUAL_2006.pdf|date=2009-03-05}}. ''[[Centrul Independent de Jurnalism]]'' (Raport anual 2006). - 18 p.</ref><ref>[http://www.deca-press.net/?cat=art_com&id=40 Poliția economică din Bălți a sechestrat tirajul ziarului regional „SP”]. ''[[DECA-press]]'', 28 martie 2007. Accesat 18 iunie 2011.</ref>

Din 2007 apare ziarul [[Gazeta.MD]] - publicație săptămânală de limba rusă.<ref name=evolutia-presei/>

=== Televiziune ===
{{Articol principal|BTV}}
[[Fișier:Turn de televiziune BL.jpg|thumb|dreapta|Turn de televiziune]]
Municipiul Bălți dispune de un post local de televiziune - [[BTV]], înființat în 1993 de investitori privați și aparținea companiei SA Teleradio Bălți. În cele din urmă, de la mijlocul anilor '90, pachetul de acțiuni al S.A. „Teleradio Bălți” este deținut de [[Primăria Municipiului Bălți|Primăria municipiului Bălți]]. În 2006 este aprobat noul Cod al audiovizualului care prevede reorganizarea instituțiilor audiovizuale deținute de autoritățile administrației publice locale, urmând ca acestea să emită în termen de 3 luni deciziile respective.<ref name="teleradiobalti-2009">[http://www.ijc.md/Publicatii/mlu/raport_FOP_2009.pdf Raport asupra situației presei în Republica Moldova în anul 2009] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20120311201223/http://www.ijc.md/Publicatii/mlu/raport_FOP_2009.pdf|date=2012-03-11}}. ''[[Centrul Independent de Jurnalism]]'', 2010, p. 14 - 15. Accesat 18 iunie 2011.</ref> [[Consiliul Municipal Bălți]] a aprobat decizia privind privatizarea „Teleradio-Bălți” cu o întârziere semnificativă - abia la 5 martie 2008.<ref>[http://www.ijc.md/Publicatii/mlu/raport_anual_2008.pdf RAPORT asupra situației presei în Republica Moldova în anul 2008 din perspectiva respectării libertății de exprimare și a dreptului la informație] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20120311205519/http://www.ijc.md/Publicatii/mlu/raport_anual_2008.pdf|date=2012-03-11}}. [[Centrul Independent de Jurnalism]], 2009, p. 10 - 11. Accesat 18 iunie 2011.</ref> La 30 noiembrie 2009, Primăria municipiului Bălți și-a asumat angajamentul să înstrăineze S.A. „Teleradio Bălți” până la 1 februarie 2010, organizând licitații.<ref name=teleradiobalti-2009/> În luna decembrie a aceluiași an, Consiliul Municipal Bălți a decis lichidarea „Teleradio Bălți”, după ce la 9 noiembrie 2010 CCA a interzis [[BTV]] să mai emită din cauza expirării licenței.<ref>[http://www.ijc.md/Publicatii/mlu/Raport_FOP_ro.pdf Raport asupra situației presei în Republica Moldova în anul 2010] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20120311190425/http://www.ijc.md/Publicatii/mlu/Raport_FOP_ro.pdf|date=2012-03-11}}. ''[[Centrul Independent de Jurnalism]]'', 2011, p. 13. Accesat 18 iunie 2011.</ref> În cele din urmă concursul pentru frecvență a fost câștigat de compania SRL „TV Bălți”. La 27 februarie 2012 televiziunea bălțeană a reînceput emisia într-un format nou.

Operatorii TV prin cablu „[[SUN Communications]]” și [[Moldtelecom]] au lansat și în municipiul Bălți televiziunea în format digital (DTV). La Bălți sunt disponibile 34 de canale prin cablu, dintre care: 4 în [[limba română]], 12 în limba română și în rusă (sau parțial cu subtitrare în română), 16 în limba rusă, 2 în ucraineană, 1 în engleză și 1 în franceză; și 12 canale prin [[spațiu]].

=== Radio ===
În anul [[1994]] la Bălți a fost fondată compania Blue Star SRL care a deținut licență de emisie pentru postul de radio „FM 103.5” începând cu anul 1997, fiind primul post de radio autohton care a apărut în afara [[Chișinău]]lui. Postul de radio „FM 103.5” și-a format un auditoriu considerabil și constant, fapt confirmat prin sondajele de opinie efectuate.<ref name=apel-fmbl>[http://www.apel.md/public/upload/md_Cazul_Balti.pdf Studiu de caz FM 103.5 Bălți: Modul în care au fost respectate prevederile Codului audiovizualului în cadrul concursului pentru frecvența FM 103.5 MHz Bălți] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20090305221518/http://www.apel.md/public/upload/md_Cazul_Balti.pdf |date=2009-03-05 }}. ''Asociația Presei Electronice din Moldova''. Accesat 18 iunie 2011.</ref> În toamna anului 2006, firma „Marketing Media Index”, reprezentanta TNS din [[Ucraina]], a efectuat un sondaj privind audiența posturilor de radio. Astfel, 65% din populația zonei de nord a republicii s-a pronunțat pentru „FM 103.5”, care difuza sută la sută emisiuni de producție autohtonă, în limbile română și rusă, fără a se implica politic.<ref name=unimedia-fmbl>[http://unimedia.md/?mod=news&id=1164 Prin eliminarea postului de radio „FM 103.5”de pe piața mediatică Puterea și-a consolidat controlul asupra spațiului informațional]. ''[[Unimedia]]'', 27 aprilie 2001. Accesat 18 iunie 2011.</ref><ref>[http://www.ijc.md/Publicatii/sondaj/mai_2005.pdf Monitorizarea mass-media în perioada electorală și postelectorală] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20120311194800/http://www.ijc.md/Publicatii/sondaj/mai_2005.pdf |date=2012-03-11 }}. Raport nr. 6 
05 aprilie 2005 – 06 mai 2005. ''Coaliția civică pentru alegeri libere și corecte'', pp. 22. Accesat 18 iunie 2011</ref> A participat la mai multe proiecte ale societății civile cu impact socio-uman, iar programele postului FM 103.5 au obținut distincții și premii la concursurile naționale în domeniu. Cu aceste date la activ, la 19 ianuarie 2007, Blue Star SRL a depus dosarul de participare la concursul anunțat de CCA, încadrându-se în termenii prevăzuți de legislația în vigoare.<ref name=apel-fmbl/><br />La 13 februarie, CCA i-a refuzat postului de radio bălțean „FM-103,5” prelungirea licenței, motivând prin nerespectarea de către FM 103,5 a volumului de emisie în limba de stat, fapt constatat în timpul unei monitorizări de 12 ore.<ref>[http://ijc.md/Publicatii/mlu/raport_anual_2007.pdf Libertatea de exprimare și informare în Republica Moldova] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20140211214455/http://ijc.md/Publicatii/mlu/raport_anual_2007.pdf|date=2014-02-11}}. ''[[Centrul Independent de Jurnalism]]'' (Chișinău, 2007), p. 8. Accesat 18 iunie 2011</ref><ref>A. N. [http://www.zdg.md/119/politic/ Licențe pe întuneric]. ''[[Ziarul de Gardă]]'', '''nr. 119''', 22 februarie 2007. Accesat 18 iunie 2011.</ref> Pe de altă parte, alte trei posturi de radio emit la Bălți în limba rusă, retransmițând stații de radio rusești, și în niciun caz CCA nu a „depistat” încălcări ale Codului Audiovizualului.<ref name="nfo-fmbl">[http://www.info-prim.md/?x=&y=6708 Evoluțiile în audiovizualul din R. Moldova țin cap de afiș în presa de la Chișinău și intră în atenția Washingtonului]. ''[[INFO-PRIM NEO]]'', 17 februarie 2001. Accesat 18 iunie 2011.</ref> Licența de emisie pe care emitea postul de radio FM 103.5 a fost dată postului de radio City-FM<ref>[http://www.deca.md/?cat=soc_and_civic&id=493 Decizia C.C.A. de retrage licența de emisie postului FM-103.5 din Bălți constituie un pas înapoi, declara un oficial american – Postul de radio din Balti va contesta in instanta decizia C.C.A.] ''[[DECA-press]]'', 16 februarie 2007. Accesat 18 iunie 2011.</ref> al companiei „Divaserv media” SRL, protejată de viceprimarul de Bălți, Andrei Ciornâi, fost secretar comsomolist.<ref name=unimedia-fmbl/><ref>[http://ziarero.antena3.ro/1187058890-La_Balti_a_inceput_sa_emita_City_FM_pe_frecventa_1035_MHz La Balti, a inceput sa emita „City FM” pe frecventa 103,5 MHz] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20110607143408/http://ziarero.antena3.ro/1187058890-La_Balti_a_inceput_sa_emita_City_FM_pe_frecventa_1035_MHz |date=2011-06-07 }} ''ziare.ro'', 14 august 2007. Accesat 18 iunie 2011.</ref> Astfel, puterea locală și-a consolidat controlul asupra spațiului informațional.<ref name=unimedia-fmbl/><ref>[http://www.api.md/news/3002/index.html Decizia C.C.A. de a retrage licența de emisie postului FM-103.5 din Bălți este un pas înapoi, consideră un oficial american] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20120111154552/http://www.api.md/news/3002/index.html |date=2012-01-11 }} ''Asociația Presei Independente'', 16 februarie 2007. Accesat 18 iunie 2011.</ref><ref>[http://unimedia.md/?mod=news&id=551 BBC: Washington-ul îngrijorat de problemele presei din Moldova]. ''[[Unimedia]]'', 16 februarie 2007. Accesat 18 iunie 2011.</ref>

Lista stațiilor de radio în [[FM]] (87,5 - 108&nbsp;MHz cu o rată de 50&nbsp;kHz) și [[VHF]] (65,81 - 74&nbsp;MHz cu o rată de 30&nbsp;kHz)
* 90 - "Ploaia de Argint/Серебряный дождь"
* 90,5 - "Antena-C"
* 92 - "Retro Moldova"
* 100,7 - "Radio Micul Samaritean" (Mândreștii Noi)
* 101 - "Vocea Basarabiei" (Pelinia)
* 101,5 - "City Radio"
* 102,1 - "Radio Alla" (în curând)
* 102,9 - "BBC" (Mândreștii Noi)
* 103,5 - "City Fm"
* 103,9 - "Fresh FM"
* 104,9 - "Radio Moldova" (Mândreștii Noi)
* 105,6 - "Megapolis FM"
* 106,2 - "PoliDisc/Русское Радио"
* 107,2 - "NOROC"
* 107,6 - "Hit FM" (Mândreștii Noi)

== Știință ==
[[Fișier:Selecția BL PM.JPG|thumb|[[ICCC Selecția|Institutul de Cercetări pentru Culturile de Câmp „Selecția”]] ]]

La Bălți activează [[ICCC Selecția|Institutului de Cercetări de Câmp „Selecția”]] specializat în ameliorarea și selecția culturilor agricole, elaborarea sistemelor de agricultură durabilă, perfecționarea tehnologiilor de cultivare a culturilor de câmp.<ref>Jigău, Gh. [http://www.aitt.md/userfiles/file/buletin/Bulletin_N2_web.pdf Producerea ecologică în R. Moldova are toate șansele de a nu fi compromisă]. Inno views: Buletin informativ-analitic AITT, februarie 2009. Accesat 26 iunie 2011.</ref> Pe câmpurile Republicii Moldova se cultivă 79 soiuri și hibrizi creați la ICCC „Selecția”, inclusiv: 16 soiuri de [[grâu]] de toamnă; 5 soiuri de orz de toamnă; 2 soiuri de orz de primăvară; 9 soiuri de soia; 8 soiuri de fasole; 5 soiuri de mazăre; 4 soiuri de lucernă; 4 soiuri de măzăriche de toamnă; 5 soiuri de măzăriche de primăvară; 12 hibrizi de floarea-soarelui și 4 de sfeclă de zahăr <ref name=boincean-selectia/>. <br />ICCC „Selecția” este deținătorul celui mai mare număr de brevete pentru invenții în Republica Moldova. Către [[AGEPI]] au fost înaintate 54 cereri de brevet. Printre deținătorii celui mai mare număr de brevete de autor se numără: I. Nișcii, I. Procofiev, V. Corobco, I. Untila, I. Tcacenco, L. Telega, I. Covalischi ș.a <ref name=boincean-selectia/>.

La 14 februarie 2006 a fost inaugurată filiala [[Academia de Științe a Moldovei|Academiei de Științe a Moldovei]] în cadrul Universității Alecu Russo și [[ICCC Selecția|Institutului de Cercetări de Câmp „Selecția”]], având drept scop extinderea cercetărilor fundamentale și aplicative în diferite domenii ale științei în nordul țării.<ref>Urușciuc, Ion. Prima filială a Academiei de Științe a Moldovei. Vocea Bălțiului, nr. 45 (103), 24 noiembrie 2006, p. 1 - 2.</ref><ref>[http://www.deca.md/?cat=soc_and_civic&id=228 Prima filiala a Academiei de Științe a Moldovei a fost deschisă, vineri, la Bălți – Noua structura academica își propune drept scop extinderea cercetărilor în diferite domenii.] [[DECA-press]], 17 noiembrie 2006. Accesat 26 aprilie 2011.</ref><br />În cadrul Filialei AȘM funcționează trei Centre de cercetare interinstituționale de colaborare dintre AȘM (Filiala Bălți) – [[Universitatea de Stat Alecu Russo|Universitatea de Stat din Bălți]] – Centrul Științifico-Practic „Selecția” și Institutul de Cercetări Științifice „Rif AcvaAparat”, și anume: Centrul de Cercetări Umanistice, Centrul de Cercetări în Științele Exacte și Economice și Centrul de Cercetări în Științele Naturii.<ref name=flialaasm-bl>[http://www.asm.md/administrator/fisiere/rapoarte/f168.pdf Raport privind activitatea Consiliului Suprem pentru Știință și Dezvoltare Tehnologică și rezultatele științifice principale, obținute în sfera științei și inovării în perioada anilor 2006-2010] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20140708221454/http://asm.md/administrator/fisiere/rapoarte/f168.pdf |date=2014-07-08 }} [[Academia de Științe din Moldova]] (Chișinău), 2011, p. 123. Accesat 30 iunie 2011.</ref> Pe parcursul anului 2010 a fost efectuată evaluarea potențialului uman al centrelor și s-a creat baza de date a doctorilor habilitați/doctorilor în științe care activează la Universitatea de Stat „Alecu Russo”, Centrul Științifico-Practic „Selecția”, Institutul de Cercetări Științifice „Rif AcvaAparat”, Centrul de Medicină Preventivă din Bălți.<ref name=flialaasm-bl/>

== Educație ==
=== Învățământ ===
:''Vezi și: [[Lista instituțiilor de învățământ din Bălți]]''
[[Fișier:Monument M.Eminescu, Bl.JPG|thumb|left|Liceul Teoretic „Mihai Eminescu” din Bălți]]
În municipiul Bălți își au sediul multe instituții de învățământ superior, mediu de specialitate și profesional-vocaționale. Acestea pot servi ca o bază excelentă pentru dezvoltarea resurselor umane, cu impact asupra dezvoltării economice a întregii [[Regiunea de Dezvoltare Nord a Republicii Moldova|RD Nord]], nu doar asupra municipiului. În 2004 în sistemul educațional din municipiu erau antrenați 1.448 pedagogi dintre care 968 lucrează în școli.<ref name=ghidbl-p14>Ghidul orașelor din Republica Moldova. 2004, p. 14</ref>

Învățământul preșcolar constituie o etapă incipientă pentru încadrarea copiilor în sistemul educațional. La Bălți, funcționează 35 de instituții preșcolare (grădinițe), dintre care un sanatoriu și 5 instituții speciale. În sistemul preșcolar de învățământ se numără circa 232 grupe de copii cu un contingent de peste 5.000 copii.<ref name="edu-2010">Spoială, Lucia; Negruța, Ala; Vasiliev, Maria; Chirița, Larisa. [http://www.statistica.md/public/files/publicatii_electronice/Educatia/Educatia_RM_2010.pdf Educația în Republica Moldova: publicație statistică 2009/2010]/ ''Biroul Național de Statistică al Republicii Moldova''. – Chișinău: S. n., 2010 (Tipogr. “Elena-V.I.” SRL), pp. 115. ISBN 978-9975-9649-6-8. Accesat 8 iulie 2011</ref><ref>Ghidul orașelor din Republica Moldova. 2004, p. 13 - 14.</ref>

Învățământul primar și secundar general este reprezentat 30 de instituții<ref name="edu-2009">[http://www.statistica.md/public/files/publicatii_electronice/Educatia/Education08_09.pdf Educația în Republica Moldova]. ''[[Biroul Național de Statistică al Republicii Moldova 2008/2009]]'' (Chișinuă), 2009. - 100 p. Accesat 8 iulie 2011.</ref>, inclusiv o școală primară, 5 gimnazii, 13 licee teoretice și un liceu teoretic regional, 6 școli medii de cultură generală și o școală serală. Învățământul special cuprinde 2 instituții, Școala internat auxiliară și Școala internat pentru slab-văzători, și este organizat pentru copiii cu deficiențe în dezvoltarea intelectuală sau fizică. La Bălți activează și Gimnaziul-internat pentru copii orfani și rămași fără îngrijirea părinților.<ref>[http://www.balti.md/index.php?option=com_content&task=view&id=1562&Itemid=38 Instituțiile de învățământ pe ter. mun Bălți]. Pagina oficială a Primăriei mun. Bălți, 29 aprilie 2010. Accesat 8 iulie 2011.</ref> Numărul elevilor din instituțiile de învățământ primar și secundar general constituie aproximativ 14-15 mii persoane <ref name="edu-2010" /><ref name="edu-2009" />.<br />PCRM a propus ca începând cu [[1 septembrie]] [[2008]] obiectul [[limba română]] să fie înlocuit cu „[[limba moldovenească]]” în toate școlile din Bălți,<ref>{{citat web
 | title =La Balti se va studia așa numită limba moldovenească
 | publisher =[[Pro TV]]
 | date =31 martie 2008
 | url =http://m.protv.md/stiri/social/la-balti-se-va-studia-asa-numita-limba-moldoveneasca.html
 | accessdate = 31 septembrie 2008}}</ref>, în pofida protestelor profesorilor <ref>{{citat web
 | title =Profesorii din Bălți sunt împotriva introducerii limbii moldovenești
 | publisher =[[Pro TV]]
 | date =31 martie 2008
 | url =http://www.protv.md/stiri/social/profesorii-din-balti-sunt-impotriva-introducerii-limbii-moldovenesti.html
 | accessdate = 31 septembrie 2008}}</ref>, însă fără realizare.

Un rol deosebit în pregătirea cadrelor calificate pentru satisfacerea pieței de muncă regionale îi revine învățământului secundar profesional.<ref>[[Vasile NogaiNogai, Vasile]]. [http://www.observator.ipp.md/RO/Publicatii/Studiu%20Nogai%20Vasile.pdf Reformarea învățământului secundar profesional în Republica Moldova] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20140815181438/http://www.observator.ipp.md/RO/Publicatii/Studiu%20Nogai%20Vasile.pdf|date=2014-08-15}}. Institutul de Politici Publice ([[Chișinău]]), 2001, p. 2. Accesat 9 iulie 2011.</ref> Rețeaua unităților municipale din învățământul secundar profesional este formată din 5 școli profesionale și o școală de meserii, cu peste 3.200 de elevi, atât din Bălți, cât și alte localități din țară. Anual, la școlile profesionale sunt înmatriculați peste 1.600 de elevi, ajungând uneori la 2000.<ref name=edu-2010/><ref name=edu-2009/>

[[Fișier:Facultatea de Econ și Drept, Bălți.jpg|thumb|Facultatea de Economie și Drept a [[Universitatea de Stat Alecu Russo|Universității de Stat „Alecu Russo”]] ]]
În domeniul învățământului mediu de specialitate funcționează 6 colegii: [[Colegiul Pedagogic Ion Creangă din Bălți|Colegiul Pedagogic „Ion Creangă”]], [[Colegiul de Medicină din Bălți|Colegiul de Medicină]], [[Colegiul de Industrie Ușoară din Bălți|Colegiul de Industrie Ușoară]], [[Colegiul Tehnic Feroviar din Bălți|Colegiul Tehnic Feroviar]], [[Colegiul Politehnic din Bălți|Colegiul Politehnic]] și Colegiul de Muzical-Pedagogic. Colegiile reprezintă o treaptă intermediară între învățământul secundar profesional și cel superior. După absolvirea colegiului, studenții obțin diplomă de studii medii de specialitate, care le oferă titularilor calificarea de specialist cu nivel mediu de pregătire (tehnician, tehnolog) în profilul și specialitatea studiată.<ref>[[Sergiu Lipcean|Lipcean, Sergiu]]. [http://www.viitorul.org/public/2763/ro/Educatie_vocationala.pdf Educația vocațională la răscruce: O analiză a deciziilor de politici în sistemul învățământului mediu de specialitate în RM] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20100621154732/http://www.viitorul.org/public/2763/ro/Educatie_vocationala.pdf|date=2010-06-21}}. - Chișinău: IDIS “Viitorul”, 2010 (Tipogr. “MS Logo” SRL). - 56 p. - (Politici Publice ; Nr 2). ISBN 978-9975-4007-9-4. Accesat 8 iulie 2011.</ref> La colegiile bălțene învață aproximativ 3,5 mii de studenți, dintre care 35% în bază de contract.<ref name=edu-2010/><ref name=edu-2009/>

La Bălți își desfășoară activitatea 3 instituții de învățământ superior: [[Universitatea de Stat Alecu Russo|Universitatea de Stat "Alecu Russo]]" (fondată în 1945 ca Institut învățătoresc)<ref>Tiron, Ștefan; Arion, V.; Paiu, M.; Scalnîi, V, Stan, V. [http://www.cepes.ro/publications/pdf/moldova.pdf Higher Education in The Republic of Moldova]. - [[București|Bucharest]]: [[Editura Enciclopedică]], 2003. -113 p. ISBN 92-9069-175-6. Acesat 8 iulie 2011.</ref>, [[Institutul Nistrean de Economie și Drept]], filiala Institutului [[Institului Baltic de Ecologie, Politică și Drept|Baltic de Ecologie, Politică și Drept]]<ref>Арефьев. А.Л. [http://bazaluk.com/book/files/127.pdf Тенденции экспорта российского образования] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20120128221116/http://bazaluk.com/book/files/127.pdf|date=2012-01-28}}. - [[Moscova|Москва]]: Центр социального прогнозирования и маркетинга, 2010. – 240 стр. ISBN 978-5-98201-023-0. Accesat 8 iulie 2011.</ref> (din [[Sankt-Petersburg]]) și centrul de instruire al filialei Institutului Umanistic Contemporan din Republica Moldova. În ultimii ani numărul total al studenților s-a micșorat de la 10.898 persoane în anul 2006 până la 7.836 în 2010.<ref name=edu-2010/><ref name=edu-2009/> La Bălți își fac studiile circa 8% din numărul total de studenți din Republica Moldova.<ref>[http://pro-science.asm.md/youth/docs/statistica_tin_03.pdf Tinerii Republicii Moldova] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20120119033727/http://pro-science.asm.md/youth/docs/statistica_tin_03.pdf |date=2012-01-19 }}. 11 noiembrie 2003, p. 3. Accesat 8 iulie 2011.</ref> Pe lângă aceasta, sistemul de învățământ din municipiu cuprinde și organizarea lucrului de odihnă a copiilor în perioada de vară, care este asigurat de 4 tabere de odihnă cu o capacitate totală pe sezon de 1.000 locuri.<ref name=ghidbl-p14/>

=== Biblioteci ===
[[Fișier:Biblioteca Eugeniu Coșeriu Bălți.jpg|thumb|left|Biblioteca „Eugeniu Coșeriu”]]
[[Biblioteca Științifică Universitară din Bălți|Biblioteca Științifică]] a [[Universitatea de Stat Alecu Russo|Universității de Stat „Alecu Russo”]] este una dintre cele mai mari biblioteci universitare din [[Europa de Est]], numărând peste un milion de volume în 42 de limbi: 46% din acest număr reprezintă cartea științifică, 31% - cea didactică și 20% - beletristică.<ref>Catană, Igor. Confluențe bibliografice. ''Vocea Bălțiului'', '''nr. 38 (44)''', 23 septembrie 2005, p. 2.</ref><ref>{{cite journal
|title=Un Centru de Documentare al ONU a fost deschis la Bălți
|author=
|journal=Revista ONU din Moldova
|volume=4 (9)
|year=2001
|issue=
|pages=19
|format=PDF
|url=http://www.un.md/key_doc_pub/un_magazines/2001/N_9_onu.pdf
|access-date=2011-04-30
|archive-date=2012-01-11
|archive-url=https://web.archive.org/web/20120111114215/http://www.un.md/key_doc_pub/un_magazines/2001/N_9_onu.pdf
|dead-url=yes
}}</ref> De la începutul anilor 2000, are loc informatizarea și automatizarea Bibliotecii Universitare. Cu cele 37 de [[Calculator|calculatoare]] incluse în [[Local Area Network|rețeaua locală]] (3 [[server]]e, 10 [[Computer personal|calculatoare]], cu server performant) se oferă azi accesul la baze de date proprii (circa 140.000 informații, carte, periodice, analitice), ceea ce reprezintă 35% din toate titlurile deținute. Integral este cuprinsă în catalogul electronic colecția de carte în [[limba română]].<ref name=biblio-harconita>Harconiță, Elena. Informatizarea bibliotecilor universitare: factor de succes în implementarea tehnologiilor de moderne de învățământ. Gazeta bibliotecarului, nr. 1-2 (28), ianuarie-februarie 2003, pp. 9 - 10.</ref><br />Schimbări rapide au loc în evoluția colecției bibliotecii, diversificându-se suporturile informaționale ([[CD]] și [[DVD]]). Un salt calitativ în acest sens îl avem datorită susținerii [[Fundația pentru o Societate Deschisă|Fundației SOROS]] <ref name=biblio-harconita/>.

[[Biblioteca Municipală „Eugeniu Coșeriu” Bălți]] este o instituție de cultură care include în sine Biblioteca centrală, Filiala pentru copii „Ion Creangă”, Filiala nr. 1, Filiala nr. 2, Filiala nr. 3 și 2 biblioteci comunale situate în suburbia Bălțiului. În Biblioteca municipală activează 32 de bibliotecari și 26 de persoane auxiliare. Frecvența zilnică constituie mai bine de 800 de cititori.<ref>Dolință, Zinaida. File din istoria al Biliotecii municipale Bălți. ''Vocea Bălțiului'', '''nr. 36 (42)''', 9 septembrie 2005, p. 1 - 2.</ref><br />Filiala pentru Copii „Ion Creangă” a Bibliotecii Municipale „Eugeniu Coșeriu” deservește anual 6000 de copii, oferindu-le pentru consultare și împrumut mai bine de 110 000 de volume. Din 2006 Filiala pentru copii „Ion Creangă” a inițiat un program de colaborare cu liceele din municipiu. La [[bibliotecă]] se organizează Ore literare, prin intermediul cărora sunt popularizate operele scriitorilor pentru copii.<ref>Botezat, Ana. Biblioteca - centru cultural pentru micii cititori. ''Vocea Bălțiului'', '''nr 11''', 7 martie 2007, p. 3.</ref>

== Sport ==
[[Fișier:St. Olimpia din Bălți CN.JPG|thumb|Stadionul echipei „[[FC Olimpia Bălți|FC Olimpia Bălți]]”]]
Sportul a început să se dezvolte în masă în anii '20-'30 ai sec. XX, când a activat Societatea Sportivă „Macabi”. Inițial, cele mai preferate erau luptele greco-romane și fotbalul, apoi au devenit atractive și baschetul, voleiul, boxul, gimnastica etc. După cel de-al Doilea Război Mondial, în Bălți au fost organizate școli sportive pentru copii și echipe profesionale de fotbal, baschet, canotaj ș.a.<ref>Gh. Baciu, Bălți, 2011. p. 227, 228.</ref> Bălțenii au acces la un set de edificii sportive: 2 bazine de înot, 3 stadioane, 45 de săli sportive, 60 de terenuri și câmpuri sportive.<ref>Gh. Baciu, Bălți, 2011. p. 223.</ref>

În primii ani sovietici au fost formate echipele de fotbal „[[CF Locomotiv Bălți|Lokomotiv]]”, „Spartak”, „Burevestnik”, „Urojai”, mai târziu „Trud”, „Stroiteli”, „Pișcevik”, „[[FC Olimpia Bălți|Zarea]]”. Dintre antrenori, de cea mai mare popularitatea se bucura Petr Gorbaci, de la Lokomotiv. În 1958 echipa lui P. Gorbaci a fost deținătoarea cupei RSSM.<ref>Gh. Baciu. Bălți, 2011. p. 228-229.</ref> În prezent, CF Locomotiv evoluează în [[Divizia „A”]] și a fost premiată de către FMF cu titlul de Campioană a diviziei pentru sezonul 2010-2011.<ref>Locomotiva Bălți a primit Cupa de campioană a Diviziei A. jurnal.md, 19 iunie 2011. Accesat 5 iulie 2012.</ref>

== Sănătate ==
[[Fișier:Spitalul Clinic Municipal Bălți 03.jpg|thumb|left|Spitalul Clinic Municipal]]
Odată cu implementarea sistemului cu asigurări medicale obligatorii la Bălți s-a fondat Agenția Teritorială Bălți ce deservește atât municipiul cât și raioanele adiacente: Fălești, Râșcani, Sângerei și Glodeni.

Instituții medicale:
*Spitalul Clinic Municipal
**Departamentul Pediatrie
**Centrul Perinatologic
**Centrul de Plasament temporar și Reabilitare
**Spitalul feroviar de circumscripție
**Centrul de Transfuzie a Sângelui
**Centrul de sănătate prietenos „Atis”
**Dispensarul Pneumoftiziolog
*Centrul Medicilor de Familie
*Incomed, SRL
*Centrul de Stomatologie
*Stația Zonală de Asistență Medicală Urgentă „Nord”

[[Fișier:Centru de sănătate nr. 2 Bălți.JPG|thumb|Centrul de sănătate nr. 2]]
Asistența medicală primară este acordată de către colaboratorii IMSP „Centrul Medicilor de Familie Municipal Bălți” pe 91 de sectoare de deservire în 5 Centre de Sănătate amplasate în oraș, Centrul de Sănătate satul Elisaveta și Oficiul Medicilor de familie satul Sadovoe. Centrele de sănătate dispun de cabinete ale medicilor de familie, laboratoare specializate: de proceduri, vaccinări, fizioproceduri, diagnostică funcțională, de sănătate a reproducerii ș.a. În Centrul de Sănătate nr. 1 funcționează cabinete de gimnastică, endoscopie, radiografie și radiofotografie. Completarea medicilor de familie constituie 90%, cu asistente medicale - 74% (2007). Anual numărul vizitelor efectuate în centrele de sănătate este de 350-450 mii persoane.<ref>Postolachi, Valeriu. ''Asistența medicală primară''. Vocea Bălțiului, nr. '''29''', 15 iunie 2007, p. 3.</ref>

Internatul Psihoneurologic activează din 1980, având o capacitate de 550 locuri. În competența acestei instituții întră doar spitalizarea persoanelor cu probleme psihice și deficiențe intelectuale cronice fără tulburări psihice acute sau posibile acutizări și tulburări grave de comportament.<ref>[http://www.humanrights.md/rom/main_rom_sanatatea%20mintala_files/Raport_Internat_%20Balti.pdf Raport al vizitei de documentare în Internatul Psihoneurologic din orașul Bălți] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20120111182401/http://www.humanrights.md/rom/main_rom_sanatatea%20mintala_files/Raport_Internat_%20Balti.pdf |date=2012-01-11 }}. ''[[Comitetul Helsinki pentru Drepturile Omului]] din Republica Moldova'', Chișinău, 2005, 22 p. Accesat 9 octombrie 2011.</ref>

[[Spitalul de Psihiatrie din Bălți|Spitalul de Psihiatrie]] oferă tratament și îngrijirea persoanelor cu probleme psihice și deficiențe intelectuale în condiții de staționar. În cadrul instituției activează 45 de medici și 255 asistente medicale.<ref>[http://www.humanrights.md/rom/main_rom_sanatatea%20mintala_files/Raport_General_Spitale.pdf Raport general al vizitelor de documentare în Instituțiile Medico-Sanitare Publice Spitalele Clinice de Psihiatrie din Republica Moldova] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20110408065002/http://www.humanrights.md/rom/main_rom_sanatatea%20mintala_files/Raport_General_Spitale.pdf |date=2011-04-08 }}. ''[[Comitetul Helsinki pentru Drepturile Omului]] din Republica Moldova'', Chișinău, 2005, 31 p. Accesat 8 ianuarie 2012.</ref>

=== Medicină veterinară ===
În domeniul veterinar activează Serviciul [[Medicină veterinară|veterinar]] de stat care dispune de trei secții: [[Bacteriologie]], [[Serologie]] și Chimică. Aceste secții se ocupă de probleme legate de analiza probelor preluate de la animale, bazine acvatice, verificarea concentratelor cu care se hrănesc [[animal]]ele, examinarea și stabilirea cauzei decesului la animale, depistarea [[Infecție|infecțiilor]]. La Serviciul veterinar sunt angajați 40 de specialiști.<ref name=vb-s.veterinar>Dragan, Rodica. Serviciul veterinar de stat. ''Vocea Bălțiului'', '''nr. 30 (80)''', 28 iulie 2006, p. 2</ref>

Tot în sistem lucrează Serviciul sanitar veterinar care asigură securitatea alimentară. Această instituție examinează condițiile sanitar-veterinare ale întreprinderilor ce produc, exportă, importă, comercializează produse alimentare animaliere: carne, lapte, ouă etc. Sub controlul Serviciul veterinar se află cele trei piețe comerciale ale orașului, fiecare dispunând de un laborator.<ref name=vb-s.veterinar/>

== Economie ==
{{Articol principal|Economia Bălțiului}}
[[Fișier:Moldincombank-BL.jpg|thumb|[[Moldindconbank|Moldinconbank]], agenție]]
Municipiul Bălți este principalul centru industrial al Regiunii [[Regiunea de Dezvoltare Nord|de Dezvoltare Nord]]. În municipiu sunt înregistrate 28,9% din totalul întreprinderilor mari și 53,3% din totalul volumului de producție industriale din regiune. Cu o populație de 4% din totalul pe țară, generează 14% din producția industrială, 9% din vânzările cu amănuntul și acumulează 6% din investițiile în capital fix.<ref>{{citat web
 | title =Legea pentru aprobarea Strategiei naționale de dezvoltare pe anii 2008-2011 nr. 295-XVI din 21.12.2007
 | publisher =[[Parlamentul Republicii Moldova]]
 | date =ianurie 2008
 | url =http://gov.gov.md/www.gov.md/file/doc%20politice/md/2-md.pdf
 | accessdate =27 ianuarie 2011
 | archive-date =2008-12-05
 | archive-url =https://web.archive.org/web/20081205020927/http://gov.gov.md/www.gov.md/file/doc%20politice/md/2-md.pdf
 | dead-url =yes
 }}</ref>

Așezarea geografică centrală în nordul țării este extrem de avantajoasă. Dificultățile municipiului de ordin economic sunt: necesitatea surselor investiționale pentru reconstrucția anumitor întreprinderi principale și infrastructurii orașului, deficitul de resurse acvatice.<ref>{{citat revistă
 | last = Agarcova
 | first = L.
 | coauthors = Gudîm A., Roșcovan M., Sobcovschi T., Șelari G. și 
Herzen A.
 | title = Concepția Dezvoltării Durabile Urbane a Republicii Moldova
 | pages = 39
 | publisher = Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare. Proiectul „Moldova fermecătoare” 
 | location = Chișinău
 | date = decembrie 2004
 | url = http://www.cisr-md.org/pdf/Concept%20Paper_ro_web.pdf
 | accessdate =21 ianuarie 2010}}</ref>

Pe parcursul anilor 2004–2008 municipiul Bălți a beneficiat de un flux continuu de investiții, atât ca volum de credite din partea companiilor afiliate, cât și ca aporturi în capitalul social. Însă din cauza crizei, în 2009 suma investițiilor a fost de 466,4 mil lei, cu 47% față de anul 2008.<ref name=invest-constr2009>{{citat revistă
 | title =Investiții și construcții în ianuarie-decembre 2009 
 | journal =Principalii indicatori social-economici pe regiuni de dezvoltare, raioane și municipii în ianuarie-decembrie 2009
 | pages =30 - 33
 | publisher =Biroul Național de Statistică al Republicii Moldova
 | location =Chișinău
 | url =http://www.statistica.md/pageview.php?l=ro&idc=263&id=2211
 | accessdate =28 ianuarie 2011}}</ref> În 2010 suma investițiilor nu s-a schimbat mult față de anul precedent, fiind de 494,7 mil lei.<ref name=invest-constr2010>{{citat revistă
 | title =Investiții și construcții în ianuarie-decembre 2009
 | journal =Principalii indicatori social-economici pe regiuni de dezvoltare, raioane și municipii în ianuarie-decembrie 2009
 | pages =30 - 33
 | publisher =Biroul Național de Statistică al Republicii Moldova
 | location =Chișinău
 | url =http://www.statistica.md/public/files/publicatii_electronice/Principalii_ind.soc_econ/Buletin_raioane_2010.pdf
 | accessdate =29 martie 2011
 | archive-date =2011-11-13
 | archive-url =https://web.archive.org/web/20111113202652/http://www.statistica.md/public/files/publicatii_electronice/Principalii_ind.soc_econ/Buletin_raioane_2010.pdf
 | dead-url =yes
 }}</ref> Printre principalele motive invocate de întreprinzători sunt reducerea capacității de cumpărare a cetățenilor și a volumului de servicii prestate atât persoanelor fizice, cât și celor juridice, dar și lipsa unor strategii de dezvoltare a anumitor sectoare economice.<ref name=atractivitate-invest>{{citat carte
 | last =Lupușor
 | first =Adrian
 | coauthors =Opruneneco, Alex; Popa, Ana;
 | title =Atractivitatea investițională a regiunilor din Republica Moldova
 | publisher =„Bons Office” SRL
 | date =2010
 | location =Chișinău
 | pages =66
 | url =http://www.soros.md/files/publications/documents/Atractivitatea%20Investitionala%20SEC.pdf
 | isbn =978-9975-80-373-1
 | access-date =2011-01-27
 | archive-date =2016-03-05
 | archive-url =https://web.archive.org/web/20160305041112/http://www.soros.md/files/publications/documents/Atractivitatea%20Investitionala%20SEC.pdf
 | dead-url =yes
 }}</ref> <br />
[[Fișier:Salariul mediu.jpg|thumb|left|320px|Salariu mediu lunar în municipiul Bălți]]
Salariul mediu lunar în 2010 a atins valoarea de 3179,5 lei, cu 9,6% mai mare față de 2009 <ref name=invest-constr2010/>. În municipiul Bălți sunt înregistrați 6,3% din totalul salariaților pe țară.<ref name=atractivitate-invest/>

În anul 2008 în Bălți au activat 321 micro-întreprinderi, 419 întreprinderii mici, medii – 60, mari - 48 și în total – 1848 întreprinderi. Numărul întreprinderilor cu capital străin - 67. Cota întreprinderilor din Bălți în totalul vânzărilor realizate de întreprinderile din Republica Moldova este de 5,6% (2008).<ref name=atractivitate-invest/>

=== Industrie ===
[[Fișier:Raut Industrial Park 1.jpg|thumb|right|Parcul industrial „Răut”]]
Industria municipiului este reprezentată de 322 de întreprinderi și unități de producere care au produs în anul 2015 marfă în valoare de 4203,5 mii [[Leu moldovenesc|lei]], ceea ce constituie 9,6% din totalul pe republică.<ref>[http://www.statistica.md/public/files/publicatii_electronice/Anuar_Statistic/2015/14_Industrie.pdf Anuarul Statistic al Republicii Moldova, 2015. Industrie]. Chișinău: Biroul Național de Statistică, 2016.</ref><ref name=industrie2010>{{citat revistă
 | title =Industria în anul 2009 (întreprinderile cu genul principal de activitate de industrie cuprinse în cercetare statistică lunară)
 | journal =Principalii indicatori social-economici pe regiuni de dezvoltare, raioane și municipii în ianuarie-decembrie 2010)
 | pages =4
 | publisher =Biroul Național de Statistică al Republicii Moldova
 | location =Chișinău
 | url =http://www.statistica.md/public/files/publicatii_electronice/Principalii_ind.soc_econ/Buletin_raioane_2010.pdf
 | accessdate =29 martie 2011
 | archive-date =2011-11-13
 | archive-url =https://web.archive.org/web/20111113202652/http://www.statistica.md/public/files/publicatii_electronice/Principalii_ind.soc_econ/Buletin_raioane_2010.pdf
 | dead-url =yes
 }}</ref> Ramura de bază a municipiului este industria alimentară. Industria ușoară, industria constructoare de mașini, energetica au o contribuție relativ egală. Restul ramurilor sunt nesemnificative.<ref name="Republica Moldova 2004, p. 10"/>

Aprovizionarea cu energie termică în municipiu este asigurată în mare parte de Centrala Termoelectrică la care sunt instalate 2 turbogeneratoare cu o capacitate totală de producere a energiei electrice de 24 MW, 7 cazane cu aburi cu o capacitate de 420 tone aburi pe oră și 4 cazane cu o capacitate de 400 GCal pe oră.

În industria alimentară activează cele mai multe întreprinderi medii și mari din municipiu. „Floarea Soarelui” S.A. este unica întreprindere din Republica Moldova specializată în rafinarea de calitate superioară și dezodorizare a uleiului vegetal. Întreprinderea „Barza Albă” S.A. este specializată în producerea băuturilor alcoolice, „Incomlac” S.A. este una dintre cele mai mari întreprinderi din republică, specializată în prelucrarea și producerea întregii game de produse lactate.

Industria ușoară cuprinde întreprinderile SA „Moara”, SA „Falutex”, SA „Bălțeanca”, SA „Rada” ș.a.

Cea mai mare fabrică ce activează în industria materialelor constructoare din Bălți este „[[CMC-Knauf]]”, care produce amestecuri din ghips.

Industria prelucrării metalelor este reprezentată de „[[Moldagrotehnica]]” SA, cel mai mare producător de mașini agricole din Republica Moldova,<ref>[http://www.eco.md/?option=com_content&view=article&id=472:5-lucruri-pe-care-trebuie-s-le-tii-pentru-a-iniia-o-afacere-personal&catid=54:banii-ti&Itemid=124&fontstyle=f-larger Unde a dispărut tehnica agricolă autohtonă?]{{Legătură nefuncțională|date=octombrie 2022 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes }}. ''Economist'', 16 martie 2011. Accesat 9 iulie 2011.</ref> și de fabrica deschisă de către concernul german [[Draexlmaier]], care produce componente și echipamente electronice pentru automobile: panouri de comandă, cabluri și componente electrice pentru automobile.<ref>Condrea, Dragoș. [http://www.eco.md/index.php?option=com_content&view=article&id=909 O nouă fabrică la Bălți a fost deschisă de Draexlmaier]{{Legătură nefuncțională|date=octombrie 2022 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes }}. ''Economist'', 11 mai 2011. Accesat 9 iulie 2011.</ref>

=== Agricultură ===
Deși este localitate urbană, municipiul Bălți dispune și de un mic sector agricol, amplasat în cele două localități rurale care fac parte din municipiu (Sadovoe și Elizaveta). Agricultura municipiului se specializează în culturi cerealiere și cultivarea legumelor. Zootehnia este slab dezvoltată. Sectorul agricol este slab integrat în economia Bălțiului. Asigurarea cu materie primă a întreprinderilor din industria alimentară se bazează și pe furnizorii din raioanele adiacente <ref name=probleme-invest/>.

În domeniul floriculturii activează două întreprinderi, S.A. „Codru Nord” și SRL „Floribel”, care asigură populația republicii cu plante-flori decorative,destinate pentru amenajarea spațiilor verzi (parcuri, scuaruri, bulevarde, cartiere locative etc.) și oferă flori pentru buchete, compoziții, coșuri, și ghivece cu flori.<ref>Sava, Victor. [Floricultura națională - probleme, perspectiv, contribuții. Mediul ambiant, nr. 4 (28), 2006, pp. 27-28. ISSN 1810-9551</ref>

=== Zona economică liberă „Bălți” ===
[[Fișier:Elite 2 , Balti.JPG|thumb|Centru comercial modern]]
{{Articol principal|Zona economică liberă Bălți}}
Zona economică liberă „Bălți” a fost lansată la 26 mai 2010 la inițiativa companiei moldo-germane ÎCS „[[Draexlmaier]] Automotive” SRL, și reprezintă a șaptea [[zonă economică liberă]] din Moldova.<ref name=unimedia-zelbalti.2010>{{citat web
 | title =Valeriu Lazăr: Zona Economică Liberă „Bălți” va aduce în Moldova investiții de peste 20 milioane de dolari SUA
 | publisher = [[Unimedia]]
 | date =28 mai 2010
 | url =http://unimedia.md/index.php?mod=news&id=19666
 | accessdate =21 ianuarie 2011}}</ref> ZEL „Bălți” contribuie esențial la realizarea următoarelor sarcini: atragerea investițiilor străine majore; sporirea potențialului de export al RM cu produse competitive; dezvoltarea [[Infrastructură|infrastructurii]] existente și crearea unei infrastructuri [[Industrie|industriale]] de [[transport]] și comunale noi; crearea unui număr mare de noi locuri de muncă și perfecționarea cadrelor existente; ameliorarea situației social-economice în municipiul Bălți.<ref name=unimedia-zelbalti.2010 /><ref name=timpul-zelbalti>{{citat web
 | title =La Bălți a fost inaugurată o zonă economică liberă
 | publisher =[[Timpul]]
 | date =27 mai 2010
 | url =http://www.timpul.md/articol/la-balti-a-fost-inaugurata-o-zona-economica-libera-11340.html
 | accessdate = 21 ianuarie 2011}}</ref> La fel ca și celelalte zone, zona liberă de la Bălți beneficiază de un set de facilități, prevăzut de legea cadru privind zonele antreprenoriale libere, de Codul Vamal și de cel Fiscal.<ref name=moldovaorg-zelbalti>{{citat web
 | title =La Bălți va fi a șaptea zonă liberă din Moldova
 | publisher =Moldova.org
 | date =05 martie 2010
 | url =http://economie.moldova.org/news/la-bli-va-fi-a-aptea-zon-liber-din-moldova-206890-rom.html
 | accessdate =21 ianurie 2011
 | archive-date =2010-03-17
 | archive-url =https://web.archive.org/web/20100317022628/http://economie.moldova.org/news/la-bli-va-fi-a-aptea-zon-liber-din-moldova-206890-rom.html
 | dead-url =yes
 }}</ref>

În 2010 erau înregistrați 7 rezidenți specializați în construcții; domeniul serviciilor de alimentație publică; prestarea de servicii de arendă.<ref>{{citat web
 | title =Rezidenții Zonei economice libere Bălți
 | publisher =[http://www.zelb.md/ Site-ul oficial al ZEL Bălți]
 | date =
 | url =http://www.zelb.md/rezidenti/
 | accessdate =21 ianuarie 2011}}</ref> Cel mai mare este compania [[Draexlmaier]], care fabrică diverse cabluri pentru gigantul [[automobil]]istic [[Germania|german]] [[BMW]].<ref name=publika-zelbalti>{{citat web
 | title =La Bălți a fost deschisă o Zonă Economică Liberă
 | publisher =[[Publika TV]]
 | date =27 mai 2010
 | url =http://www.publika.md/la-balti-a-fost-deschisa-o-zona-economica-libera_29271.html
 | accessdate =21 ianuarie 2011}}</ref> <br />Inițial, ZEL „Bălți” cuprindea două subzone cu suprafețe de 1,5 ha și respectiv 10,35 ha în care activează ÎCS „[[Draexlmaier]] Automotive” SRL. La sfârșitul anului 2010 a fost creată subzona nr.3, cu o suprafață de 136,4 ha, pentru a spori potențialul investițional disponibil atât al zonei libere, cât și al municipiului Bălți în ansamblu.<ref>{{citat web
 | title =În cea de-a 3-a subzonă a Zonei Economice Libere „Bălți” pot demara primele proiecte investiționale
 | publisher =Site-ul oficial al Ministerului Economiei al Republicii Moldova [http://www.mec.gov.md/]
 | date =12 octombrie 2010
 | url =http://www.mec.gov.md/node/2465
 | accessdate =21 ianuarie 2011}}</ref>

=== Infrastructură ===
Lungimea totală a drumurilor din municipiu este de 220,7&nbsp;km cu o suprafață de 1.478,5&nbsp;m². Cea mai mare parte a drumurilor au acoperire rigidă – 181&nbsp;km, dintre care 105,3&nbsp;km sunt acoperite cu asfalt. Pe teritoriul orașului sunt 32 de poduri.<ref name=ghidbl-p12>Ioniță, V; Munteanu, I; Beregoi, I. Ghidul orașelor din Republica Moldova. 2004, p - 12.</ref>

Aprovizionarea cu energie electrică este efectuată de filiala din Bălți a „Red-Nord”. Lungimea totală a liniilor deservite este de 868&nbsp;km, inclusiv: 425&nbsp;km linii în aer și 443&nbsp;km de cablu. Cea mai mare parte a municipiului este conectată la stația electrică „Centrală” de 110/10 KW. În 2004 erau conectate la rețeaua de gaze 26.479 apartamente sau aproape 100% din spațiul locativ. Lungimea totală a conductelor de gaze este de 144,27&nbsp;km.

Aprovizionarea cu apă a municipiului este efectuată din râul [[Nistru]] prin intermediul conductei de apă „Soroca-Bălți” și fântânilor arteziene. Lungimea conductei de apă până în oraș este de 65&nbsp;km și are o capacitate de 900 mii m<sup>3</sup> pe zi. Însă datorită faptului că în prezent această sursă nu funcționează, pe moment municipiul este aprovizionat cu apă din 58 fântâni arteziene. Lungimea totală a conductelor de apă din raza orașului este de 267&nbsp;km. Rețelele de canalizare au o lungime de 140&nbsp;km și densitatea rețelei - 185&nbsp;km/100&nbsp;km².

== Turism ==
[[Fișier:Hotel Tinerețea BL C9.JPG|thumb|Hotelul „Tinerețea”]]
Impulsionarea acestui domeniu este una din opțiunile prioritare ale dezvoltării socio-economice a orașului. În prezent, sectorul turismului este slab reprezentat în economia locală. Cauza rezidă în nivelul jos al cererii, capacităților subdezvoltate de organizare a ofertei, abilităților manageriale joase și lipsei unor planuri de amenajare turistică teritorială; nu se valorifică patrimoniul cultural-istoric și nu se realizează investiții mari pentru dezvoltarea turismului. Este necesară crearea complexului turistic modern de o eficacitate și capacitate concurențială înaltă pentru asigurarea posibilități enorme pentru satisfacerea solicitărilor țării și turiștilor străini prin propunerea unui spectru larg de servicii turistice.<ref>''Direcțiile socio-economice principale de dezvoltare a orașului: Dezvoltarea socială''. Plan Urbanistic General al or. Bălți. INCP „Urbanproiect”, Chișinău, 2005, p. 14.</ref>

Actualmente în republică a fost elaborat proiectul rutelor turistice „Drumul vinului în Republica Moldova” (inclusiv: [[Chișinău]]-[[Orhei]]-Bălți-[[Orhei]]-[[Chișinău]]) cu antrenarea unor întreprinderi și instituții din Bălți [[SA „Barza Albă”]], [[Catedrala Sfântul Nicolae din Bălți|Bisericii „Sf. Nicolae”]], [[Catedrala Sfinții Împărați Constantin și Elena din Bălți|Catedralei „Sf. Împărăți Constantin și Elena”]], [[Muzeul de Istorie și Etnografie din Bălți|Muzeul de Istorie și Etnografie]] ș. a.

== Transport ==
[[Fișier:Gagarin str, Bălți.JPG|miniatura|O importantă arteră, str. Gagarin]]
Bălțiul este un important nod de transport din nordul republicii cu o infrastructură de transport dezvoltată, care asigură legături rutiere, feroviare și aeriene cu toate regiunile republicii și alte țări. În localitate se intersectează importante artere de transport național și internațional rutiere și feroviare.<ref name="probleme-invest">Lupușor, Adrian; Opruneneco, Alex; Popa, Ana. [http://www.expert-grup.org/library_upld/d187.pdf Probleme și soluții investiționale în regiunea de dezvoltare Nord: Proiectul „Ameliorarea atractivității investiționale a Republicii Moldova: o abordare regională”]. - Chișinău: „Bons Office” SRL, 2010. p. 88. ISBN 978-9975-80-372-4.</ref> Municipiul Bălți este traversat de [[drumul european E583]], care leagă România cu Ucraina prin Republica Moldova. Drumul republican R16 leagă municipiul Bălți, prin orașul [[Fălești]], cu punctul de trecere a frontierei dintre [[Moldova]] și [[România]] la [[Sculeni]].<ref name="drum-rep">[http://www.asd.md/ROM/docs/Documentul%20%C5%9Fedin%C5%A3ei%20Preliminare.pdf Proiect de suport al programului sectorului rutier] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20110626200013/http://www.asd.md/ROM/docs/Documentul%20%C5%9Fedin%C5%A3ei%20Preliminare.pdf|date=2011-06-26}}. ''[[Administrația de Stat a Drumurilor din Republica Moldova|Administrația de Stat a Drumurilor]] din [[Republica Moldova]]'' (Chișinău), octombrie 2010, p. 3. Accesat 13 iulie 2011.</ref> Drumul R13 Bălți - [[Șoldănești]] - [[Râbnița]] (Sectorul de drum Bălți - [[Gura Camencii, Florești|Gura Camencii]]) leagă Bălțiul și orașul [[Florești]] și continuă spre est către intersecția cu [[M12]].<ref name=drum-rep/>. Prin drumul internațional M14 municipiul face legătura cu [[Cernăuți]] ([[Ucraina]]). De capitala Republicii Moldova, Bălțiul este unit prin drumul republican R14 care la [[Sărăteni]] se intersectează cu magistrala M2 (Chișinău - Soroca). [[Aeroportul Internațional Bălți]] este accesibil 9 km de la limita nord a orașului cu [[Drumul european E583]].

=== Transportul aerian ===
{{Main article|Aviația la Bălți}}
Municipiul Bălți are acces aerian prin două aeroporturi – [[Aeroportul Bălți-Oraș]] și [[Aeroportul Internațional Bălți]] cu cele mai bune condițiile meteo în comparație cu aeroporturi Chișinău, Iași, Odesa și Kiev, precum și aerodrom militar Mărculești. Însă Aeroportul Internațional Bălți a fost utilizat după 1994 la capacități minime, oferind totodată până 2015 servicii de transport internațional de pasageri private și charter și mărfuri.<ref name=transport-zel>Ministerul Economiei al Republicii Moldova Direcția dezvoltarea tehnologică și competitivitate: [http://www.mec.gov.md/files/SF_Balti_13_03_2011_Fin_red.pdf Studiu de fezabilitate privind crearea Parcului Industrial în cadrul Zonei Economice Libere “Bălți” mun. Bălți]{{Legătură nefuncțională|date=octombrie 2022 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes }}. Administrația Zonei Economice Libere „Bălți”, Chișinău, 2011. - 89 p.</ref>
[[Fișier:BaltiInternationalAirport1.JPG|thumb|left|[[Aeroportul Internațional Bălți]] ]]

Aeroportul Internațional Bălți este operațional, dar se folosește doar pentru curse neregulate.<ref>{{citat carte
 | author = Hristev, Eugen 
 | title = Convergența sectorului de transporturi al Republicii Moldova către standardele Uniunii Europene
 | publisher = „Bons Offices”,
 | date = 2008
 | location = Chișinău 
 | pages = 62
 | url =http://www.expert-grup.org/library_upld/d61.pdf 
 | isbn = 978-9975-80-206-2}}</ref> În prezent, aeroportul este nefuncțional din punct de vedere al zborurilor comerciale. Operatori aerieni s-au arătat interesați în operarea de pe acest aeroport<ref>{{Citation |title=Wizz Air va ateriza la Bălți? |publisher=Timpul - Știri din Moldova |url=https://www.timpul.md/articol/wizz-air-va-ateriza-la-balti-22939.html}}</ref>. Această situație este dictată și de absența condițiilor necesare de operare în aeroport, dat fiind faptul că guvernările precedente precum și autoritățile aeriene din Moldova au contribuit la monopolizarea pieței aeroportuare din Moldova de către aeroportul Chișinău din [[Republica Moldova]]. Ceea ce reprezintă în continuare impedimente pentru relansarea acestui aeroport.<ref name = aeroportbalti>{{citat carte
 | author = Bezniuc, Radu
 | title = Perspectivele de reformare a sectorului serviciilor de transport aerian din Republica Moldova în contextul negocierii viitorului Acord de liber schimb între Republica Moldova și Uniunea Europeană
 | publisher = „Bons Offices”,
 | date = 2010
 | location = Chișinău
 | pages = 52
 | url = http://www.soros.md/files/publications/documents/Raport%20Servicii%20Transport%20Aerian.pdf
 | isbn = 
 | access-date = 2011-03-05
 | archive-date = 2020-08-08
 | archive-url = https://web.archive.org/web/20200808043601/http://www.soros.md/files/publications/documents/Raport%20Servicii%20Transport%20Aerian.pdf
 | dead-url = yes
 }}</ref> Adesea teritoriul aeroportului este folosit pentru organizarea concertelor și a unor curse de automobile, conform Ziarului de Gardă, autorul acestui raport "''Ex–directorul general al Companiei "Air Moldova", Dorin Timciuc, împreună cu subalternii săi, directorul financiar Radu Bezniuc și șeful Departamentului financiar, Alexandru Crigan, au fost arestați, fiind suspectați de "însușirea în proporții deosebit de mari din avutul public"(art. 195, al. 2), infracțiune și mai gravă decât cea incriminată lui Pasat, care prevede detenție de până la 25 ani. Cei trei sunt anchetați penal de majorarea comisioanelor la biletele de călătorie pe rutele companiei "Air Moldova" și pe rutele combinate''."<ref>{{Citat web |url=https://www.zdg.md/33/investigatii/1.php |accessdate=2019-07-13 |titlu=copie arhivă |archive-date=2019-07-13 |archive-url=https://web.archive.org/web/20190713010032/https://www.zdg.md/33/investigatii/1.php |dead-url=yes }}</ref>

Municipiul dispunea și de [[Aeroportul Bălți-Oraș]], utilizat pentru zboruri locale, servind agricultorii, gospodăria comunală. Însă a fost desființat, iar teritoriul fusese alocat [[Zona economică liberă Bălți|Zonei economice libere „Bălți”]] pentru crearea subzonei nr. 3.<ref>[http://www.timpul.md/articol/zona-economica-libera-balti-va-fi-extinsa-15902.html Zona Economică Liberă "Bălți" va fi extinsă]</ref> ''[[Timpul]]'', 24 septembrie 2010. Accesat 11 iulie 2011. Pe parcursul celui de [[al doilea război mondial]] Aeroportul „Bălți-Oraș” a fost unul din cele mai importante aeroporturi din regiune. Aeroportul Bălți-Oraș, împreună cu pistele pentru [[elicopter]]e, a fost folosit în domeniul serviciilor publice, al agriculturii, cât și pentru zboruri ocazionale și de scurtă durată între raioanele Republicii Moldova. Aeroportul avea o suprafață de 136,49 ha și era administrat de ÎS „Moldaeroservice”, fondat de către Ministerul Transporturilor și Infrastructurii Drumurilor. 

Prin Hotărîrea [[Guvernul Republicii Moldova|Guvernului]] nr.983 din 19 octombrie 2010 „Cu privire la transmiterea unor bunuri imobile”, tot terenul aeroportul s-a transmis în gestiunea Ministerului Economiei pentru utilizare în vederea extinderii activității [[Zona economică liberă Bălți|ZEL „Bălți”]]. Pe terenul primit va fi creat un Parc Industrial și un Business Incubator <ref>[http://www.timpul.md/articol/zona-economica-libera-balti-va-fi-extinsa-15902.html Zona Economică Liberă "Bălți" va fi extinsă]. ''[[Timpul]]'', 24 septembrie 2010. Accesat 11 iulie 2011.</ref><ref>[http://www.mec.gov.md/files/SF_Balti_13_03_2011_Fin_red.pdf Studiu de fezabilitate privind crearea Parcului Industrial în cadrul Zonei Economice Libere “Bălți” mun. Bălți]{{Legătură nefuncțională|date=octombrie 2022 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes }}. Ministerul Economiei al Republicii Moldova, Direcția dezvoltarea tehnologică și competitivitate (Chișinău), 2011. - 87 p. Accesat 11 iulie 2011.</ref>.

La 29 octombrie 2010, Guvernul Republicii Moldova a adoptat Decizia nr. 983, în temeiul căreia a obligat [[Zona economică liberă Bălți]] să construiască bunuri imobiliare pe teritoriul Aeroportului Internațional Bălți în schimbul proprietății imobiliare bunurile transferate în Zona Economică Liberă Bălți din fostul [[Aeroportul Bălți-Oraș]]<ref>{{Citation |publisher=lex.justice.md |title= |url=http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=336491 |access-date=2019-07-13 |archive-date=2023-04-07 |archive-url=https://web.archive.org/web/20230407130535/http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=336491 |dead-url=yes }}</ref>. Până în ziua de astăzi [[Zona economică liberă Bălți]] nu a început lucrări de construcții pe teritoriul Aeroportului Internațional Bălți, deși Zona Economică Liberă Bălți a construit deja active imobiliare în scopuri de afaceri pe parcelele de teren primite de la [[Aeroportul Bălți-Oraș]].

=== Transportul feroviar ===
[[Fișier:Gara Slobozia din Bălți.jpg|thumb|right|[[Gara Bălți-Slobozia|Gara „Slobozia”]] ]]
Bălți este cel mai important nod feroviar din nordul republicii. Aici are loc intersecția a trei linii feroviare: Bălți – [[Râbnița]] ([[Mateuți, Rezina|Mateuți]]), Bălți – [[Ungheni]] și Bălți – [[Ocnița]]. Bălțenii au la dispoziție două gări. Principala este [[Gara Bălți-Slobozia]], cea de a doua - [[Gara Bălți-Oraș]] - este un punct de tranzit al curselor internaționale care vin din Chișinău. Rutele de cale ferată internațională sunt: Chișinău – Ungheni – Bălți – Ocnița (punct de control și trecere a frontierei). Rutele de importanță regională sunt ramificațiile: Bălți–Râbnița și Bălți–Glodeni. Prezența căii ferate pe teritoriul municipiului prezintă avantaj, deoarece reprezintă o cale de acces către Ucraina, Rusia, Belarus și UE.<ref name=transport-zel/>. Transportul feroviar este utilizat preponderent pentru traficul de mărfuri și de pasageri la nivel internațional <ref name=rdn-2007>{{citat carte
 | title =Regiunea de Ddezvoltare NORD. Strategia de dezvoltare regională (document în lucru)
 | publisher = Document elaborat în cadrul Proiectului UE „Suport pentru Organele de Implementare a Dezvoltării Regionale”
 | date =Septembrie 2007
 | location =Chișinău
 | pages =78
 | url =http://www.habitatmoldova.org/publications/111/ro/Strategia%20Regiunii%20Nord.pdf }}</ref>

=== Transportul public intern ===
Transportul public este asigurat de [[troleibuz]]e, [[autobuz]]e și maxi-taxi. Serviciile de transport sunt oferite de 16 întreprinderi private și una municipală - „Direcția troleibuze”. Circulația transportului public începe la 6:00 și se termină la orele 20:00 - autobuze, 22 - troleibuze și 24:00 - unele maxi-taxi.<ref>{{ru icon}} Kocerovscaia, Tatiana; Galatonova, Anna. ''[http://esp.md/2012/04/22/ne-sojti-s-marshruta/ Ne soiti s marshuta]''. [[SP]], 22 aprilie 2012. Accesat 23 aprilie 2012.</ref> La Bălți există mai mult de 5 companii de taxi.

==== Autobuze ====
În municipiu circulă 45 autobuze pe 8 rute cu o lungime totală de 125,7&nbsp;km, serviciul de maxi-taxi este asigurat de 250 microbuze, dintre care zilnic lucrează circa 100 pe 12 rute. Două rute de autobuze circulă în cele două suburbii, Elizaveta și Sadovoe, ce le conectează de centrul municipiului (rutele 16 și 22).<ref name=ghidbl-p12/>

==== Troleibuze ====
{{Articol principal|Troleibuze în Bălți}}
[[Fișier:Trolley beltsy.jpg|thumb|[[Troleibuz]] la intersecția străzilor [[Strada Ștefan cel Mare din Bălți|Ștefan cel Mare]] și [[Strada Decebal din Bălți|Decebal]]]]

În municipiu, la moment sunt exploatate 3 rute de [[troleibuz]]e. În 2010 numărul inventar a troleibuzelor pentru pasageri constituia 37, inclusiv: 26 troleibuze de modelul „ZIU-682"; 3 troleibuze de modelul [[АКСМ-201|AKSM-20101]], produse în [[Belarus]]; 1 - Škoda 14Tr13/6M; 7 - [[VMZ-5298 «Lider»|VMZ-5298.00]] fabricate la Uzina mecanică SA «Trans-alfa» din [[Vologda]].<ref>[http://transphoto.ru/list.php?t=2&cid=180 Список подвижного состава: Бельцы, троллейбус]. Accesat 26 februarie 2012.</ref> Troleibuzele reprezintă principalul transport public urban și cel mai ieftin mijloc de deplasare.<ref>[http://www.balti.md/index.php?option=com_content&task=view&id=460&Itemid=176 Întreprinderii municipale: „Direcția de troleibuze”.] Site-ul oficial al Primăriei mun. Bălți. Accesat 21 aprilie 2011.</ref><br />Prima rută de troleibuze fost dată în exploatare în 1972 în direcția [[Molodova|cartierul Molodova]] - Autogară, având o lungime de 15&nbsp;km. În acea perioadă la întreprindere activau cca. 100 de angajați și 20 de unități de transport. La începutul anilor `90 deja circulau 90 de troleibuze pe 3 rute, însumând 40 de km.<ref>Troleibuze în slujba bălțenilor. ''Vocea Bălțiului'', '''nr 30 (137)''', 22 iunie 2007, p. 1</ref> În 2011 pe prima rută circulau 5 troleibuze, pe a doua rută - 15 și pe a treia - 7 troleibuze.<ref>[http://esp.md/2011/06/26/trollejbusov-stalo-menshe/ Троллейбусов стало меньше?]. ''[[СП]]'', 26 iunie 2011. Accesat 26 iunie 2011.</ref>

{| class="wikitable"
! colspan="2" | Ruta
! Lungimea
! În exploatare
! Numărul de stații (tur/retur)
! Numărul de vehicule
|-
| [[Fișier:Cametro line 1.svg|30px|Line 1]]
| Cartierul [[Molodova]] – [[Aeroportul Bălți-Oraș|Aeroport]]
| 16,8 km
| din 1972
| 30
| 5
|-
| [[Fișier:Paris m 2 jms.svg|30px|Line 2]]
| Cartierul [[Dacia, Bălți|„Dacia”]] - Aeroport
| 
| din 1975?
| 
| 
|-
| [[Fișier:Paris m 2 jms.svg|30px|Line 2A]]
| [[Gara Bălți-Slobozia|Gara de Nord]] – Cartierul [[Dacia, Bălți|„Dacia”]]
| 17 km
| din 1975?
| 32 
| 17
|-
| [[Fișier:Paris m 3 jms.svg|30px|Line 3]]
| S.A. [[Basarabia Nord]] – [[Autogara Bălți|Aeroport]]
| 14,0 km
| din 1979?
| 28
| 8
|-
| [[Fișier:4-.png|30px|Line 4]]
| Cartierul [[Dacia, Bălți|Dacia]] – [[Statuia „Ospitalitate„]] ([[Țigănia]])
| 
| din 2014 
| 
|
|-
| [[Fișier:Paris Metro 5.svg|30px|Line 5]]
| [[Stadionul Orășenesc (Bălți)|Stadionul Orășenesc]] - S.A. Basarabia Nord
| 
| din 2014
| 
|
|-
| [[Fișier:Paris Metro 6.svg|30px|Line 6]]
| [[Gara Bălți-Slobozia]] - S.A. Basarabia Nord
| 
| din 2014
| 
|
|}
Notă: în weekend ruta nr. 3 își prelungește traseul până la Aeroportul Bălți-Oraș.

== Relații externe ==
[[Fișier:Consulatul României din Bălți.JPG|250px|right|thumb|Consulatul României]]
[[Fișier:Consulatul Ucrainei din Bălți C10.JPG|250px|right|thumb|Consulatul Ucrainei]]
=== Orașe și comunități înfrățite ===

* {{Orașul înfrățit|Strîi|Ucraina|Ukraine|an=1968}}
* {{Orașul înfrățit|Larisa|Grecia|Greece|an=1985}}
* {{Orașul înfrățit|Smolian|Bulgaria|Bulgaria|an=1985}}
* {{Orașul înfrățit|Miercurea-Ciuc|România|Romania|an=1993}}
* {{Orașul înfrățit|Giula|Ungaria|Hungary|an=1995}}
* {{Orașul înfrățit|Orșa|Belarus|Belarus|an=1996}}
* {{Orașul înfrățit|İzmir|Turcia|Turkey|an=1997}}
* {{Orașul înfrățit|Kaesong|Coreea de Nord|North Korea|an=1997}}
* {{Orașul înfrățit|Hmelnițki|Ucraina|Ukraine|an=1997}}
* {{Orașul înfrățit|Lakeland|Statele Unite|USA|an=1997}}
* {{Orașul înfrățit|Milies|Grecia|Greece|an=|=}}
* {{Orașul înfrățit|Vitebsk|Belarus|Belarus|an=2002}}
* {{Orașul înfrățit|Recița|Belarus|Belarus|an=2005}}
* {{Orașul înfrățit|Iași|România|Romania|an=2023}}
* {{Orașul înfrățit|Reșița|România|Romania|an=2024}}

=== Consulate ===
* [[Fișier:Flag of Austria.svg|20px|Austria]] Consulatul Onorific al [[Austria|Austriei]] (Adresa: Str. Mihai Viteazul 47) Web: https://www.austrianconsulatebalti.md/ Tel: (+373) 687 67 777
* [[Fișier:Flag of Romania.svg|20px|România]] Consulatul General al [[România|României]] (Adresa: str. Sfântul Nicolae 51) Web: http://balti.mae.ro/ {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20100711085905/http://balti.mae.ro/ |date=2010-07-11 }} Tel: (+373) 231 80 002
* [[Fișier:Flag of Ukraine.svg|20px|Ucraina]] Consulatul [[Ucraina|Ucrainei]] (Adresa: str. Kiev, 143) Web: https://baltsi.mfa.gov.ua/ Tel: (+373) 231 66 508

== Personalități ==
[[Fișier:Carol Schmidt.jpg|170px|thumb|[[Carol Schmidt]], primar de Chișinău.]]
[[File:Isa-kremer.jpg|thumb|170px|[[Iza Kremer]], soprană americană.]]
[[Fișier:Nicolae Testemițanu.jpeg|170px|thumb|[[Nicolae Testemițanu]], medic emerit.]]
{{Articol principal|Lista personalităților din Bălți}}
* [[Lotis Dolënga]] (n. 1905 – d. 1961) - poetă și prozatoare română de origine basarabeană
* [[Ataman Traian|Traian Ataman]] (născut Răileanu) - profesor doctor universitar, medic O.R.L., actualmente stabilit în București
* [[Geta Burlacu]] - interpretă, reprezentantă a Republicii Moldova la [[Concursul muzical Eurovision]], ediția 2008
* [[Natalia Barbu]] - interpretă, reprezentantă a Republicii Moldova la [[Concursul muzical Eurovision]], ediția 2007
* [[Ianina Baicalov]] - medic emerit al Republicii Moldova, fondatoarea serviciului Asistența Medicală Urgentă din Bălți
* [[Nisn Belțer]] (n. 1824 - d. 1906) - cantor și autor de muzică liturgică evreiască, care a locuit la Bălți
*[[Valentin Belousov]] (n. 1925 - d. 1988) - matematician, membru corespondent al Academiei de Științe Pedagogice din URSS
* [[Gheorghe Briceag]] - al șaptelea premiu Homo Homini din lume
*[[Emanoil Catelli]] - deputat în [[Sfatul Țării]], senator și președinte al Senatului României, prefect al județului Bălți
* [[Eugen Coșeriu]] (n. 1921 - d. 2002) - Doctor honoris causa al aproape 50 de universități din întreaga lume.{{nc}} Doctor în filologie și filosofie, membru de onoare al Academiei Române
*[[Vadim Crețu]] - pictor, membru al [[Uniunea Artiștilor Plastici din România|Uniunii Artiștilor Plastici din România]]
*[[Nicolae Filip (academician)|Nicolae Filip]] (n. 1926 - d. 2009) - academician, rector al [[Universitatea de Stat Alecu Russo|Universității de Stat "A. Russo"]]
* [[Elena Gorohova]] (n. 1972) - biatlonistă și schioare fondistă, participantă la patru jocuri olimpice de iarnă
*[[Aurel Istrati]] (n. 1942 - d. 2020) - pictor, critic de artă și muzeograf
* [[Iza Kremer]] (n. 1887 - d. 1956, Cordoba) - muzician, cântăreață de [[operă]]
*[[Efim Krimerman]] (n. 1923) - poet-textier și jurnalist radio basarabean de origine evreiască
* [[Marian Lupu]] - președintele Partidului Democrat; președintele parlamentului
* [[Lia van Leer]] - fondatoarea și directoarea Cinematecii și a [[Festivalului Internațional de film din Ierusalim]]
* [[Vadim Pirogan]] - scriitor și deținut politic, fondator al Asociației Foștilor Deținuți Politici și Veteranilor Armatei Române
* [[Ion Pelivan]] - creatorul primei grupări naționale din Bălți (în 1917), a dus o activitate febrilă împotriva rusificării Basarabiei de către imperiul țarist, deținut politic
* [[Stela Popescu]] - actriță de teatru și film
*[[Visarion Puiu]] - Episcop al Hotinului
* [[Colea Răutu]] - actor
* [[Nicolae Testemițanu]] - reputat medic-chirurg și om politic din Republica Moldova
* [[Mircea Soțchi-Voinicescu]] - actor
*[[Etti-Rosa Spirer]] - arhitectul Bălțiului în perioada interbelică
* [[Mihai Volontir]] - actor
* [[Vadim Vacarciuc]] - halterofil, campion mondial în 1997, deputat al parlamentului Republicii Moldova (Partidul Liberal)
* [[Lidia Noroc-Pînzaru]] (1942-2021) - actriță de teatru, muzeograf

==Galerie de imagini==
===Atracții turistice===
;Reședința episcopului de Bălți (Hotin)
<gallery>
Episcopie-balti4.jpg|Perioada interbelică.
AIRM - Bishopric Palace, Bălți - dată necunoscută - 466741636683928.jpg
AIRM - Reședința episcopului de Hotin - 2010 - 371402909551135.jpg
AIRM - Reședința episcopului de Hotin - 2010 - 371402942884465.jpg
AIRM - Reședința episcopului de Hotin - 2010 - 371403639551062.jpg
AIRM - Reședința episcopului de Hotin - 2010 - 371404589550967.jpg
</gallery>

;Catedrala Sfântul Nicolae
<gallery>
Balti (1958). (18333898644).jpg|Perioada sovietică.
Catedrala Sf. Nicolae. Bălți.jpg
Catedrala Sf. Nicolae, BL-1.jpg
Catedrala Sf. Nicolae, BL-5.jpg
Catedrala Sf. Nicolae, BL-8.jpg
Clopotnita, BL.jpg|Clopotnița
</gallery>

;Catedrala Sfinții Împărați Constantin și Elena 
<gallery>
Фотоминиатюры Бельц, 1970-е (41698348854).jpg|În perioda sovietică a activat ca muzeu.
Catedrala. Sf. Const si Elen. din Bălți.JPG
Balti Igreja1.jpg
AIRM - Saint Constantine and Elena Cathedral in Bălți - nov 2013 - 06.jpg
AIRM - Saint Constantine and Elena Cathedral in Bălți - nov 2013 - 05.jpg
Catedrala episcopală „Sf. Împărați Constantin și Elena”.jpg|Prezent.
</gallery>

;Biserica Sfânta Cuvioasă Parascheva
<gallery>
Biserica Sf Paraschiva.jpeg|Perioada interbelică.
SF. Parascheva2 BL PM.JPG
Sf. Parascheva BL.JPG
Biserica Sf. Parascheva, Bălți (2).JPG
Biserica Sf. Parascheva, Bălți (1).JPG
Biserica Sf. Parascheva, Bălți.JPG
</gallery>

;Biserica Sfinții Apostoli Petru și Pavel 
<gallery>
Biserica Sf. Apost. Pavele si Pentru, Balti.JPG|Perioada interbelică.
BIserica Sf. Apostol si Pavel din Balti.JPG
AIRM - Saints Peter and Paul Church, Bălți - dată necunoscută - 466742980017127.jpg
Biserica Sf. Petru și Pavel, BL.jpg
</gallery>

== Vezi și ==
* [[Lista locurilor în Bălți]]

== Referințe ==
<references/>

== Bibliografie ==
* Veaceslav Ioniță, Igor Munteanu, Irina Beregoi. ''Ghidul orașelor din Republica Moldova''. - Chișinău: TISH, 2004 (F.E.-P. Tipografia Centrală). 248 p. ISBN 9975-947-39-5
* Grișina S., ș.a. Bălți. ''Album consacrat celei de-a 585-a aniversare a înființării orașului Bălți''. - Chișinău: Proart SRL, 2006. -160 p. ISBN 978-9975-9722-0-8
* Povar, I.; Bocacev, V.; ș.a. ''Plan Ubanistic General or. Bălți pentru anii 2005 – 2020''. Chișinău: INCP „Urbanproiect”.
* [[Gheorghe Baciu|Baciu, Gheorghe]]. ''Orașul Bălți și oamenii lui''. - Chișinău: Î.S. F.E.-P. „Tipografia Centrală, 2010. -496 p. ISBN 978-9975-78-931-8
* [http://www.rtrfoundation.org/webart/BELTSY.pdf Beltsy/Balti] (354-357 pp.) – [[w:Miriam Weiner (genealogist)|Miriam Weiner's]] [[w:Routes to Roots Foundation|Routes to Roots Foundation]]

== Lectură suplimentară ==
* Elena Scurtu, Elena Harconița, Lina Mihaluța. ''Bălți - important centru urban din Nordul Moldovei: Bibliografie''. Editura „Biblioteca Științifică a Universității de Stat Alecu Russo”, 2016, 437 p. <nowiki>ISBN 978-9975-50-173-6</nowiki>.
* Vrabie Diana. ''Orașul Bălți prin lentila (ne)melancolicilor interbelici.'' În: Dialogica Revistă de studii culturale și literatură. Chișinău, Editura ArtPoligraf SRL, III/2021, p. 103-109. Print ISSN: 2587-3695, Online-ISSN: 1857-2537.

== Legături externe ==
{{Commonscat|Bălți}}
{{wikitravel}}
{{wikisource|Categorie:Bălți|Bălți}}
* {{ro icon}} [http://www.zelb.md/ Site-ul oficial al Zonei economice libere „Bălți”]
* {{ro icon}}{{ru icon}} [http://www.balti.md Pagina primăriei]
* {{ro icon}}{{ru icon}}[https://usarb.md/ Pagina oficială a Universității de Stat "Alecu Russo" din Bălți]
* {{ro icon}}{{ru icon}}[https://nordnews.md/ NordNews] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20211109190946/https://nordnews.md/ |date=2021-11-09 }} - portal de știri cu sediul la Bălți
* {{ru icon}}{{ro icon}}[https://esp.md/ro Ziarul „SP”] - editorial local, membrul al Asociației Presei Independente din Republica Moldova 
* {{en icon}}[https://www.yadvashem.org/yv/en/exhibitions/communities/balti/index.asp The Story of Bălți. A Jewish Community in Romania]
* {{ro icon}}{{ru icon}}{{en icon}} [https://autogarabalti.md/ Autogarabalti.md] — Informații principale pentru Autogara din Bălți.

{{Portal|Bălți|Republica Moldova}}
{{Bălți}}
{{Orase-RepublicaMoldova}}
{{Împărțirea administrativă a Republicii Moldova}}
{{Cele mai populate orașe ale Republicii Moldova}}

{{articol de calitate}}
{{Control de autoritate}}

[[Categorie:Bălți| ]]
[[Categorie:Pagini peste 100K]]
[[Categorie:Târguri din Moldova]]
[[Categorie:Toponime românești]]