Heinrich Schliemann: Diferență între versiuni

Conținut șters Conținut adăugat

Aliniat

Versiunea curentă din 18 martie 2023 00:17

Date personale
Heinrich Schliemann

Nume la naștere	Johan Ludwig Heinrich Julius Schliemann
Născut	6 ianuarie 1822^[2]^[3]^[4]^[5]^[6] Neubukow, Republica Democrată Germană, Confederația Germană^[7]
Decedat	26 decembrie 1890 (68 de ani)^[2]^[3]^[5]^[6]^[8] Napoli, Regatul Italiei^[9]^[7]^[6]
Înmormântat	Primul Cimitir din Atena[*]^[10]
Cauza decesului	bacterial meningitis[*]
Părinți	Luise Therese Sophie Schliemann[*]
Căsătorit cu	Sofia Sliman[*]
Număr de copii	5
Copii	Agamemnon Schliemann[] Andromachi Sliman[][[Andromachi Sliman ((1871-1962))\|]] Nadeschda Schliemann[*][[Nadeschda Schliemann \|]]
Cetățenie	Imperiul German Imperiul Rus (1847–) Statele Unite ale Americii (1869–)
Ocupație	om de afaceri istoric de artă arheolog poligloție negustor călător[*] antreprenor scriitor
Locul desfășurării activității	Sankt Petersburg^[11] Paris^[11] Atena^[11]
Limbi vorbite	limba neerlandeză limba spaniolă limba franceză limba portugheză limba rusă limba suedeză limba poloneză limba latină limba arabă limba italiană limba greacă veche limba greacă limba germană (limbă maternă)^[12]^[13] limba engleză^[13] limba daneză limba slovenă limba turcă limba persană Limba hindustană limba sanscrită limba ebraică
Activitate
Rezidență	Atena Sankt Petersburg Imperiul Rus Iliou Melathron[*]
Domeniu	arheologie comerț
Alma Mater	Universitatea din Rostock Universitatea din Paris
Organizații	Deutsches Archäologisches Institut[] Bayerische Akademie der Wissenschaften[] Hellenic Philological Society of Constantinople[] Academia Regală Suedeză de Litere, Istorie și Antichități[] American Antiquarian Society[*]
Premii	cetățean de onoare al orașului Berlin[] (1881)^[1] Medalia Regală de Aur[] (1885)
Semnătură

Modifică date / text

Heinrich Schliemann (pronunție /'ʃli:man/ (v. AFI); n. 6 ianuarie 1822, Neubukow, Republica Democrată Germană, Confederația Germană – d. 26 decembrie 1890, Napoli, Regatul Italiei) a fost un arheolog german, care a identificat urmele legendarei cetăți grecești antice Troia din Asia Mică, azi în Turcia.

Deși ca adult pretindea că nu a primit educație în copilărie, Schliemann a fost în stare la vârsta de 11 ani să scrie un eseu în latină despre Ulise și Agamemnon, urmând apoi, pentru o perioadă, o școală preparatorie. Despre sine Schliemann spunea ca s-ar fi născut cu o „dispoziție naturală către misterios”, dar își falsifica frecvent propria biografie, fabulând chiar și în jurnalul său personal.

În diversele slujbe legate de comerț pe care le-a avut, el și-a dezvoltat talentul pentru limbi străine, devenind fluent, printre altele, în limbile germană, olandeză, engleză, franceză, rusă, greaca veche și cea modernă. Aceste aptitudini l-au ajutat să promoveze în poziții din ce în ce mai înalte. Interesul său pentru de cultura Greciei Antice l-a condus la studiul limbilor clasice, în timpul căruia a memorat pasaje întregi din Homer, autor care i-a deschis curiozitatea și asupra autenticității istorice a Războiului troian.

În 1846 a devenit, cu un succes deosebit, reprezentant comercial în St. Petersburg în Rusia. În 1850 Schliemann a vizitat pentru prima dată America, iar ceva mai târziu a deschis chiar, pentru câteva luni, o bancă în California. La reîntoarcerea în Rusia în 1852 se căsătorește cu Ekaterina Lîșina, cu care a avut o căsnicie nefericită, deși afacerile sale prosperau. Războiul Crimeii l-a făcut să devină un om deosebit de bogat, astfel că după 1867 a putut călători și mai mult și a devenit arheolog.

Masca de aur a lui Agamemnon, găsită de Schliemann la Micene

În 1869 Schliemann revine în Statele Unite, unde primește cetățenia americană, iar apoi obține divorțul. Fascinația sa față de lumea greacă l-a determinat apoi să se căsătorească cu grecoaica Sophia Engastromenos, care avea pe atunci 17 ani. Această a doua căsătorie a sa a fost reușită; perechea a avut doi copii, o fată și un băiat.

În toate eforturile sale arheologice Schliemann a încercat să dovedească istoricitatea Războiului troian. Abordarea sa arheologică a fost în bună măsură științifică, spre deosebire de practica timpului, ce aducea a vânătoare de comori. Schliemann enunța ipoteze și apoi le testa, ca în orice altă știință.

Cercetările sale de la Isarlîk (în Anatolia, astăzi Turcia) dintre 1871 și 1872 au dovedit că acesta este locul cel mai probabil al poziției vechii cetăți Troia. În 1876 cercetările sale de la Micene (în Peloponez, Grecia) au adus la lumină civilizația miceneană, necunoscută până atunci. În 1878 și 1879 și-a continuat cercetările la Isarlîk.

Schliemann a reușit să înșele autoritățile otomane, ducând in Germania o mulțime de obiecte de aur, descoperite la Isarlîk. Posesia colecției furate apoi de sovietici în timpul celui de-al Doilea Război Mondial este încă și azi motiv de dispută între Turcia, Germania, Rusia și Grecia.

Schliemnan este înmormântat într-un mausoleu ridicat pe o colină ateniană.

Note

^ Berliner Ehrenbürger > Heinrich Schliemann (în germană), Camera Deputaților din Berlin[*]
^ ^a ^b Heinrich Schliemann, RKDartists, accesat în 9 octombrie 2017
^ ^a ^b Autoritatea BnF, accesat în 10 octombrie 2015
^ Heinrich Schliemann, Hrvatska enciklopedija[*]
^ ^a ^b Heinrich Schliemann, Brockhaus Enzyklopädie, accesat în 9 octombrie 2017
^ ^a ^b ^c Schliemann, Heinrich (ADB)[*] Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
^ ^a ^b „Heinrich Schliemann”, Gemeinsame Normdatei, accesat în 30 decembrie 2014
^ The Fine Art Archive, accesat în 1 aprilie 2021
^ Шлиман Генрих, Marea Enciclopedie Sovietică (1969–1978)[*] |access-date= necesită |url= (ajutor)
^ Find a Grave, accesat în 30 iunie 2024
^ ^a ^b ^c „Heinrich Schliemann”, Gemeinsame Normdatei, accesat în 2 aprilie 2015
^ CONOR.SI[*] Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
^ ^a ^b Autoritatea BnF, accesat în 10 octombrie 2015

[795be4da412816e6b2b6c5a6032f42ca-1] Berliner Ehrenbürger > Heinrich Schliemann (în germană), Camera Deputaților din Berlin[*]

[1f3a68c3f5ba0aa4e0fbab0f31fb0631-2] Heinrich Schliemann, RKDartists, accesat în 9 octombrie 2017

[06d9dad6cfb1814a1f6c394a352174bf-3] Autoritatea BnF, accesat în 10 octombrie 2015

[9e740524dc8d1cfb6e69bbd08f9f02c7-4] Heinrich Schliemann, Hrvatska enciklopedija[*]

[dd81a49d3b827457850da25c5520f24f-5] Heinrich Schliemann, Brockhaus Enzyklopädie, accesat în 9 octombrie 2017

[2aad0866051cc1a9f823ca1dd66d2ec7-6] Schliemann, Heinrich (ADB)[*] Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)

[5b39383b980c4385f1794afcf04b21f8-7] „Heinrich Schliemann”, Gemeinsame Normdatei, accesat în 30 decembrie 2014

[6ea6656eb9939edfe3a6a83d2cc9b46e-8] The Fine Art Archive, accesat în 1 aprilie 2021

[0ccbc33879a62677d575d193669d1c7a-9] Шлиман Генрих, Marea Enciclopedie Sovietică (1969–1978)[*] |access-date= necesită |url= (ajutor)

[0b6fd8cbb5d966adfc42587c1529b675-10] Find a Grave, accesat în 30 iunie 2024

[23efe0012746e145c4fbb11c782b0043-11] „Heinrich Schliemann”, Gemeinsame Normdatei, accesat în 2 aprilie 2015

[7b57188bc0d7f319161273f241f2c260-12] CONOR.SI[*] Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)

[cb78f867e6f81eded72998875affc3bd-13] Autoritatea BnF, accesat în 10 octombrie 2015

[2]

[3]

[4]

[5]

[6]

[7]

[8]

[9]

[10]

[11]

[12]

[13]

[1]

@@ Linia 1: / Linia 1: @@
+{{Surse}}
-[[Imagine:Heinrich-Schliemann-1.jpg|thumb|right|200px|Heinrich Schliemann]]
+{{Infocaseta Om de știință}}
-'''Heinrich Schliemann''' (n. [[6 ianuarie]] [[1822]] - d. [[26 decembrie]] [[1890]]), pronunție simplificată /'ʃli:man/ <ref>Florența Sădeanu: Dicționar de pronunțare nume proprii străine, Ed. Enciclopedică, București 2000</ref>, a fost un [[arheologie|arheolog]] german, născut în nordul [[Germania|Germaniei]] la [[Neu-Bukow]], care a identificat urmele legendarei cetăți grecești antice [[Troia]] din [[Asia Mică]].
+[[Fișier:Heinrich-Schliemann-1.jpg|thumb|right|200px|Heinrich Schliemann]]
+'''Heinrich Schliemann''' (pronunție {{AFI|/'ʃli:man/}} (v. [[AFI]]); {{date biografice}}) a fost un [[arheologie|arheolog]] [[german]], care a identificat urmele legendarei cetăți grecești antice [[Troia]] din [[Asia Mică]], azi în [[Turcia]].
-Deși ca adult pretindea că nu a primit educație în copilărie, Schliemann a fost în stare la vârsta de 11 ani să scrie un eseu în [[latină]] despre [[Ulise]] și [[Agamemnon]], urmând apoi, pentru o perioadă, o școală preparatorie.
+Deși ca adult pretindea că nu a primit educație în copilărie, Schliemann a fost în stare la vârsta de 11 ani să scrie un eseu în [[latină]] despre [[Ulise]] și [[Agamemnon]], urmând apoi, pentru o perioadă, o școală preparatorie. Despre sine Schliemann spunea ca s-ar fi născut cu o „dispoziție naturală către misterios”, dar își falsifica frecvent propria biografie, fabulând chiar și în jurnalul său personal.
-Despre sine, Schliemann spunea ca s-ar fi născut cu o "dispoziție naturală către misterios", dar își falsifica frecvent biografia, fabulând chiar și în jurnalul său personal.
-În diversele slujbe legate de comerț pe care le-a avut, el și-a dezvoltat talentul pentru limbi străine, devenind fluent, printre altele, în limbile [[germană]], [[olandeză]], [[engleză]], [[franceză]], [[rusă]], [[limba greacă veche|greaca veche]] și cea [[limba greacă|modernă]]. Aceste aptitudini l-au ajutat să promoveze în poziții din ce în ce mai înalte. Interesul său pentru de cultura [[Grecia Antică|Greciei Antice]] l-a condus la studiul limbilor clasice, în timpul căruia a memorat pasaje întregi din [[Homer]], lucru care i-a deschis curiozitatea și asupra autenticității istorice a [[Războiul troian|Războiului troian]].
+În diversele slujbe legate de comerț pe care le-a avut, el și-a dezvoltat talentul pentru limbi străine, devenind fluent, printre altele, în limbile [[germană]], [[olandeză]], [[engleză]], [[franceză]], [[rusă]], [[limba greacă veche|greaca veche]] și cea [[limba greacă|modernă]]. Aceste aptitudini l-au ajutat să promoveze în poziții din ce în ce mai înalte. Interesul său pentru de cultura [[Grecia Antică|Greciei Antice]] l-a condus la studiul limbilor clasice, în timpul căruia a memorat pasaje întregi din [[Homer]], autor care i-a deschis curiozitatea și asupra autenticității istorice a [[Războiul troian|Războiului troian]].
-În 1846 devine, cu un succes deosebit, reprezentant comercial în [[St. Petersburg]] în [[Rusia]]. În 1850 Schliemann a vizitat pentru prima dată America, iar ceva mai târziu a deschis chiar, pentru câteva luni, o bancă în [[California]]. La reîntoarcerea în Rusia în 1852, se căsătorește cu ''Iecaterina Lîșina'', cu care a avut o căsnicie nefericită, deși afacerile sale prosperau. [[Războiul Crimeii]] l-a făcut să devină un om deosebit de bogat, astfel că după 1867 a putut călători și mai mult și a devenit arheolog.
+În 1846 a devenit, cu un succes deosebit, reprezentant comercial în [[St. Petersburg]] în [[Rusia]]. În 1850 Schliemann a vizitat pentru prima dată [[SUA|America]], iar ceva mai târziu a deschis chiar, pentru câteva luni, o bancă în [[California]]. La reîntoarcerea în Rusia în 1852 se căsătorește cu Ekaterina Lîșina, cu care a avut o căsnicie nefericită, deși afacerile sale prosperau. [[Războiul Crimeii]] l-a făcut să devină un om deosebit de bogat, astfel că după 1867 a putut călători și mai mult și a devenit arheolog.
 [[Imagine:MaskeAgamemnon.JPG|thumb|left|200px|Masca de aur a lui Agamemnon, găsită de Schliemann la Micene]]
-În 1869 Schliemann revine în Statele Unite, unde primește cetățenia americană, iar apoi obține divorțul. Fascinația sa față de lumea greacă l-a determinat apoi să se căsătorească cu grecoaica Sophia Engastromenos, care avea atunci 17 ani. Această a doua căsătorie a sa a fost  reușită iar Schliemann a avut doi copii, o fată și un băiat, de la Sophia Engastromenos.
+În 1869 Schliemann revine în Statele Unite, unde primește cetățenia americană, iar apoi obține divorțul. Fascinația sa față de lumea greacă l-a determinat apoi să se căsătorească cu grecoaica Sophia Engastromenos, care avea pe atunci 17 ani. Această a doua căsătorie a sa a fost reușită; perechea a avut doi copii, o fată și un băiat.
-În toate eforturile sale arheologice, Heinrich Schliemann a încercat să dovedească istoricitatea Războiului troian. Abordarea sa arheologică a fost în bună măsură științifică, spre deosebire de practica timpului, ce aducea a vânătoare de comori. Schliemann enunța ipoteze și apoi le testa, ca în orice altă știință.
+În toate eforturile sale arheologice Schliemann a încercat să dovedească istoricitatea Războiului troian. Abordarea sa arheologică a fost în bună măsură științifică, spre deosebire de practica timpului, ce aducea a vânătoare de comori. Schliemann enunța ipoteze și apoi le testa, ca în orice altă știință.
-Cercetările sale de la [[Isarlîk]] (în Anatolia, astăzi Turcia) dintre 1871 și 1872 au dovedit că acesta este locul cel mai probabil al poziției vechii cetăți Troia. În 1876 cercetările sale de la [[Micene]] (în Peloponez, Grecia) au adus la lumină civilizația miceeană, necunoscută până atunci.
+Cercetările sale de la [[Isarlîk]] (în [[Anatolia]], astăzi Turcia) dintre 1871 și 1872 au dovedit că acesta este locul cel mai probabil al poziției vechii cetăți Troia. În 1876 cercetările sale de la [[Micene]] (în Peloponez, Grecia) au adus la lumină civilizația miceneană, necunoscută până atunci. În 1878 și 1879 și-a continuat cercetările la Isarlîk.
-Între 1878 și 1879 și-a rafinat cercetările la Isarlîk.
-Schliemann a reușit să înșele autoritățile otomane, ducând in Germania o mulțime de obiecte de aur, descoperite la Isarlîk. Posesia colecției furate apoi de sovietici în timpul celui de-al Doilea Război Mondial este încă și azi motiv de dispută între Turcia, Germania, Rusia și Grecia.
+Schliemann a reușit să înșele autoritățile otomane, ducând in Germania o mulțime de obiecte de aur, descoperite la Isarlîk. Posesia colecției furate apoi de sovietici în timpul celui de-[[al Doilea Război Mondial]] este încă și azi motiv de dispută între Turcia, Germania, Rusia și Grecia.
 Schliemnan este înmormântat într-un mausoleu ridicat pe o colină [[Atena|ateniană]].
-</div>
-==Referințe==
+== Note ==
-<references/>
+<references />
+{{Control de autoritate}}
 {{DEFAULTSORT:Schliemann,Heinrich}}
 [[Categorie:Nașteri în 1822]]
 [[Categorie:Decese în 1890]]
 [[Categorie:Arheologi germani]]
+[[Categorie:Laureați ai Royal Gold Medal]]
+[[Categorie:Eponime ale craterelor de pe Lună]]
-[[ar:هاينريش شليمان]]
+[[Categorie:Eponime ale asteroizilor]]
-[[be:Генрых Шліман]]
-[[bg:Хайнрих Шлиман]]
-[[ca:Heinrich Schliemann]]
-[[cs:Heinrich Schliemann]]
-[[cy:Heinrich Schliemann]]
-[[da:Heinrich Schliemann]]
-[[de:Heinrich Schliemann]]
-[[el:Ερρίκος Σλήμαν]]
-[[en:Heinrich Schliemann]]
-[[eo:Heinrich Schliemann]]
-[[es:Heinrich Schliemann]]
-[[et:Heinrich Schliemann]]
-[[eu:Heinrich Schliemann]]
-[[fi:Heinrich Schliemann]]
-[[fr:Heinrich Schliemann]]
-[[fy:Heinrich Schliemann]]
-[[ga:Heinrich Schliemann]]
-[[he:היינריך שלימן]]
-[[hr:Heinrich Schliemann]]
-[[hu:Heinrich Schliemann]]
-[[hy:Հենրիխ Շլիման]]
-[[id:Heinrich Schliemann]]
-[[it:Heinrich Schliemann]]
-[[ja:ハインリッヒ・シュリーマン]]
-[[ka:ჰაინრიხ შლიმანი]]
-[[ko:하인리히 슐리만]]
-[[la:Henricus Schliemann]]
-[[lb:Heinrich Schliemann]]
-[[lv:Heinrihs Šlīmanis]]
-[[nl:Heinrich Schliemann]]
-[[no:Heinrich Schliemann]]
-[[pl:Heinrich Schliemann]]
-[[pt:Heinrich Schliemann]]
-[[ru:Шлиман, Генрих]]
-[[simple:Heinrich Schliemann]]
-[[sk:Heinrich Schliemann]]
-[[sl:Heinrich Schliemann]]
-[[sr:Хајнрих Шлиман]]
-[[sv:Heinrich Schliemann]]
-[[tr:Heinrich Schliemann]]
-[[uk:Генріх Шліман]]
-[[zh:海因里希·施里曼]]