Sari la conținut

Gustave Courbet: Diferență între versiuni

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Navighează interactiv prin istoric
← Diferența anterioară
Conținut șters Conținut adăugat
VizualWikitext
Xqbot (discuție | contribuții)
Roboți
255.097 de editări
m Robot interwiki: Adăugat: da:Gustave Courbet; modificări cosmetice
m Robot. Înlocuire automată de text (-{{Informații bibliotecare +{{Control de autoritate)
 
(Nu s-au afișat 47 de versiuni intermediare efectuate de alți 33 de utilizatori)
Linia 1: Linia 1:
::''Pentru amiralul francez, vedeţi [[Amiralul Courbet]] ([[1828]] - [[1885]])''.
::''Pentru amiralul francez, vedeți [[Amiralul Courbet]] ([[1828]] - [[1885]])''.
{{Infobox Artist
{{Infocaseta Artist}}
'''Gustave Courbet''', ({{date biografice}}) a fost un [[Pictură|pictor]] francez, care a condus mișcarea artistică a [[Realism|realismului]] în pictura franceză din [[Secolul XIX|secolul al 19-lea]]. Într-unele din operele sale exprimă un naturalism violent, ca în tabloul intitulat ''[[Originea Lumii]]'', [[1866]].
| bgcolour = #EEDD82
| nume = Gustave Courbet
| image = Gustave Courbet.jpg
| imagesize = 250px
| caption = Gustave Courbet (portret de [[Nadar (fotograf)|Nadar]]).
| nume_la_naştere = Jean Désiré Gustave Courbet
| data_naşterii = [[10 iunie]] [[1819]]
| locul_naşterii = [[Ornans]], [[Franţa]]
| data_decesului = [[31 decembrie]] [[1877]]
| locul_decesului = [[La Tour-de-Peilz]], [[Elveţia]]
| naţionalitate = [[Franţa|francez]]
| domeniu_artistic = [[Pictură]], [[Sculptură]]
| pregătire = a studiat cu [[Jean-Antoine Gros]]
| profesor_pentru = [[Henri Fantin-Latour]], [[Hector Hanoteau]] şi [[Olaf Isaachsen]]
| mişcare_artistică = [[Realism (arte vizuale)|Realism]]
| opere_faimoase = ''[[Inmormântare la Ornans]]'' [[1849]], ''[[Somnul]]'' [[1866]]''
| patronaj =
| premii =
}}


'''Gustave Courbet''', cu nume la naştere, '''Jean Désiré Gustave Courbet''' (n. [[10 iunie]] [[1819]], [[Ornans]]/[[Franche-Comté]] - d. [[31 decembrie]] [[1877]], [[La Tour-de-Peilz]]/[[Elveţia]]) a fost un [[Pictură|pictor]] francez, care a condus mişcarea artistică a [[Realism|realismului]] în pictura franceză din [[Secolul XIX|secolul al 19-lea]]. Într-unele din operele sale exprimă un naturalism violent, ca în tabloul intitulat [http://fr.wikipedia.org/wiki/Fichier:Origin-of-the-World.jpg ''Originea lumii''],[[1866]]. Angajat în evenimentele politice ale timpului său, a fost ales în conducerea [[Comuna din Paris|Comunei din Paris]] din anul [[1871]]. Viaţa lui coincide cu o perioadă deosebit de furtunoasă di istoria [[Franţa|Franţei]]: întoarcerea pe tron a [[Dinastia Bourbonilor|Bourbonilor]] după căderea lui [[Napoleon Bonaparte|Napoleon]], Revoluţia din iulie [[1830]], Revoluţia din [[1848]], a II-a Republică, al II-lea Imperiu, [[Comuna din Paris]] şi, în fine cea de-a III-a Republică. În ciuda convingerilor sale republicane, Courbet nu este legat de niciun regim politic al Franţei secolului al XIX-lea, rămânând fidel, cum avea să spună el însuşi, "regimului libertăţii".
Angajat în evenimentele politice ale timpului său, a fost ales în conducerea [[Comuna din Paris|Comunei din Paris]] din anul [[1871]]. Viața lui coincide cu o perioadă deosebit de furtunoasă din istoria [[Franța|Franței]]: întoarcerea pe tron a [[Dinastia Bourbonilor|Bourbonilor]] după căderea lui [[Napoleon Bonaparte|Napoleon]], Revoluția din iulie [[1830]], Revoluția din [[1848]], a II-a Republică, al II-lea Imperiu, [[Comuna din Paris]] și, în fine, cea de-a III-a Republică. În ciuda convingerilor sale republicane, Courbet nu este legat de niciun regim politic al Franței secolului al XIX-lea, rămânând fidel, cum avea să spună el însuși, „''regimului libertății''.”


== Viaţa şi Opera ==
== Viață și operă ==
Jean Désiré Gustave Courbet s-a născut la 10 iunie 1819 la Ornans, un sat din regiunea [[Franche-Comté]], la poalele masivului [[Jura]], nu departe de granița cu [[Elveția]]. Familia Courbet făcea parte din mica burghezie, tatăl artistului, Régis Courbet, era proprietar de pământ. Gustave a fost foarte legat de bunicul său, Jean-Antoine Oudot, care i-a insuflat idealurile republicane.


La vârsta de doisprezece ani urmează micul seminar din Ornans, unde învață tehnica desenului de la un fost elev al lui [[Jean Antoine Gros]] ([[1771]]-[[1835]]). Șase ani mai târziu, învață pictura la cursurile Colegiului Regal din [[Besançon]]. La sosirea lui în [[Paris]] pentru a studia [[Drept]]ul, în anul 1839, ia contact cu pictori ca [[Eugène Delacroix]] și [[Jean Auguste Ingres]], se interesează însă mai mult de creația lui [[Théodore Géricault]]. Se decide repede și irevocabil să devină pictor și, începând din anul 1840, se dedică tot mai mult studiilor sale de pictură. Se înscrie la cursul pictorului [[Academism|academic]] [[Charles Steuben]], frecventează și câteva academii așa zise independente, pentru a putea lucra după model, studiază la [[Muzeul Louvre]] maeștrii picturii spaniole, venețiene și olandeze. Îi admiră în special pe olandezi - pe [[Rembrandt van Rijn]] și pe [[Frans Hals]] - iar în [[1847]] face chiar o călătorie în [[Olanda]] pentru a cunoaște mai bine pictura olandeză.
Jean Désiré Gustave Courbet s-a născut la [[10 iunie]] [[1819]] la [[Ornans]], un sat din regiunea [[Franche-Comté]], la poalele masivului [[Jura]], nu departe de granţa cu [[Elveţia]]. Familia Courbet făcea parte din mica burghezie, tatăl artistului, Régis Courbet, era propietar de pământ. Gustave a fost foarte legat de bunicul său, Jean-Antoine Oudot, care i-a insuflat idealurile republicane.


În anul 1844, reușește să expună pentru prima dată un tablou la Salonul din [[Paris]]. În 1845 și 1846 expune din nou câte un tablou, în schimb, în 1847 toate picturile pe care le-a trimis au fost refuzate. În acest timp întreține legături strânse cu teoreticianul socialist [[Pierre-Joseph Proudhon]], cu poetul [[Charles Beaudelaire]] - căruia îi face și un portret -, și cu scriitorul [[Jules Champfleury]], teoretician al [[realism]]ului în [[literatură]] și [[artă]].
La vârsta de doisprezece ani urmează micul seminar din Ornans, unde învaţă tehnica desenului de la un fost elev al lui [[Jean Antoine Gros]] ([[1771]]-[[1835]]). Şase ani mai târziu, învaţă pictura la cursurile Colegiului Regal din [[Besançon]]. La sosirea lui în [[Paris]] pentru a studia [[Drept]]ul, în anul [[1839]], ia contact cu pictori ca [[Eugène Delacroix]] şi [[Jean Auguste Ingres]], se interesează însă mai mult de creaţia lui [[Théodore Géricault]]. Se decide repede şi irevocabil să devină pictor şi, începând din anul [[1840]], se dedică tot]mai mult studiilor sale de pictură. Se înscrie la cursul pictorului [[Academism|academic]] [[Charles Steuben]], frecventează şi câteva academii aşa zise independente, pentru a putea lucra după model, studiază la [[Muzeul Louvre]] maeştrii picturii spaniole, veneţiene şi olandeze. Îi admiră în special pe olandezi - pe [[Rembrandt van Rijn]] şi pe [[Frans Hals]] - iar în [[1847]] face chiar o călătorie în [[Olanda]] pentru a cunoaşte mai bine pictura olandeză.


Courbet este adept al revoluției din februarie 1848 , dar nu ia parte activ la ea. Se folosește însă de prilejul oferit de desființarea comisiei de acceptare a Salonului și expune peste zece tablouri. În anul următor, Courbet repurtează primul său succes adevărat la Salon, când juriul, reînființat, îi acceptă șapte lucrări prezentate. Statul francez achiziționează tabloul său intitulat ''O după-amiază la Ornans'', și Courbet este distins cu o medalie. Aceasta îi asigură de aici încolo dreptul de a expune la Salon fără a prezenta lucrările comisiei de selecție.
În anul [[1844]], reuşeşte să expună pentru prima dată un tablou la Salonul din [[Paris]]. În [[1845]] şi [[1846]] expune din nou câte un tablou, în schimb, 1n [[1847]] toate picturile pe care le-a trimis au fost refuzate. În acest timp întreţine legături strânse cu teoreticianul socialist [[Pierre-Joseph Proudhon]], cu poetul [[Charles Beaudelaire]] - căruia îi face şi un portret -, şi cu scriitorul [[Jules Champfleury]], teoretician al [[realism]]ului în [[literatură]] şi [[artă]].
[[Fișier:Burial at Ornans.jpg|thumb|220px|''O înmormântare la Ornans'', 1849-1850 - Musée d'Orsay, Paris]]
Anii 1849 și 1850 îi petrece la Ornans. Lucrează la compoziția ''O înmormântare la Ornans'', dedicată amintirii bunicului său, decedat cu un an în urmă. Tabloul expus la Salon provoacă scandal. Courbet este declarat pictor [[Socialism|socialist]] căruia îi place urâțenia. După trei ani, ținta atacurilor criticii este un alt tablou, ''Baigneuses''. Apare însă un tânăr colecționar, Alfred Bruyas, care descoperă cu entuziasm picturile lui Courbet și decide să le cumpere în mare cantitate. Pictorul petrece în casa acestuia din [[Montpellier]] câteva luni din vara anului [[1854]], timp în care pictează tabloul ''Întâlnirea - Bonjour, Monsieur Courbet''. Pleacă apoi la [[Palavas]], pe malul [[Marea Mediterană|Mării Mediterane]], unde pictează câteva tablouri cu tematică marină.


În 1855, la Expoziția Universală, Courbet prezintă unsprezece tablouri în grupul pictorilor reprezentând Franța. Juriul nu i-a acceptat însă unele din tablourile prezentate; atunci Courbet, cu sprjinul material al lui Bruyas, ridică în apropierea expoziției propriul său pavilion, denumit ''"Le Réalisme"'', unde expune circa patruzeci de tablouri. Acest act de independență nu a avut totuși un ecou tocmai favorabil în lumea artistică.
Courbet este adept al revoluţiei din februarie [[1848]] , dar nu ia parte activ la ea. Se foloseşte însă de prilejul oferit de desfiinţarea comisiei de acceptare a Salonului şi expune peste zece tablouri. În anul următor, Courbet repurtează primul său succes adevărat la Salon, când juriul, reînfiinţat, îi acceptă şapte lucrări prezentate. Statul francez achiziţionează tabloul său intitulat ''O după-amiază la Ornans'', şi Courbet este distins cu o medalie. Aceasta îi asigură de aici încolo dreptul de a expune la Salon fără a prezenta lucrările comisiei de selecţie.
[[Fişier:Burial at Ornans.jpg|thumb|220px|''O înmormântare la Ornans'', 1849-1850 - Musée d'Orsay, Paris]]
[[Fișier:Courbet Autoportrait.jpg|thumb|180px|''Fumătorul de pipă'' Autoportret, 1849 - Musée Fabre, Montpellier]]
Courbet pictează în tot cursul vieții sale multe [[autoportret]]e, caracterizate printr-o extraordinară diversitate. Artistul apare în ipostaze diferite: tânăr ''dandy'' cu privire provocatoare (''Courbet cu câine negru'', 1844), tânăr artist visător (''Bărbat cu centură de piele'', 1846), fumător de pipă, rănit în duel, muzicant etc. Prin autoportretele sale, el dă de înțeles că el nu este ceea ce consideră alții că ar fi, că el nu poate fi simplificat ca o persoană sau alta, fiindcă în el se regăsesc personaje diferite.
Anii [[1849]] şi [[1850]] îi petrece la Ornans. Lucrează la compoziţia ''O înmormântare la Ornans'', dedicată amintirii bunicului său, decedat cu un an în urmă. Tabloul expus la Salon provoacă scandal. Courbet este declarat pictor [[Socialism|socialist]] căruia îi place urâţenia. După trei ani, ţinta atacurilor criticii este un alt tablou, ''Baigneuses''. Apare însă un tânăr colecţionar, Alfred Bruyas, care descoperă cu entuziasm picturile lui Courbet şi decide să le cumpere în mare cantitate. Pictorul petrece în casa acestuia din [[Montpellier]] câteva luni din vara anului [[1854]], timp în care pictează tabloul ''Întâlnirea - Bonjour, Monsieur Courbet''. Pleacă apoi la [[Palavas]], pe malul [[Marea Mediterană|Mării Mediterane]], unde pictează câteva tablouri cu tematică marină.


În 1857, tabloul ''Domnișoarele de pe malul Senei'' expus la Salon declanșează din nou critici aspre. În schimb, pictorul se bucură de mult succes în [[Germania]], participă la numeroase expoziții în [[Belgia]] și [[Olanda]].
În [[1855]], la Expoziţia Universală, Courbet prezintă unsprezece tablouri în grupul pictorilor reprezentând [[Franţa]]. Juriul nu i-a acceptat însă unele din tablourile prezentate; atunci Courbet, cu sprjinul material al lui Bruyas, ridică în apropierea expoziţiei propriul său pavilion, denumit ''"Le Réalisme"'', unde expune circa patruzeci de tablouri. Acest act de independenţă nu a avut totuşi un ecou tocmai favorabil în lumea artistică.
[[Fişier:Courbet Autoportrait.jpg|thumb|180px|''Fumătorul de pipă'' Autoportret, 1849 - Musée Fabre, Montpellier]]
Courbet pictează în tot cursul vieţii sale multe [[autoportret]]e, caracterizate printr-o extraordinară diversitate. Artistul apare în ipostaze diferitew: tânăr ''dandy'' cu privire provocatoare (''Courbet cu câine negru'', [[1844]]), tânăr artist visător (''Bărbat cu centură de piele'', [[1846]]), fumător de pipă, rănit în duel, muzicant etc. Prin autoportretele sale, el dă de înţeles că el nu este ceea ce consideră alţii că ar fi, că el nu poate fi simplificat ca o persoană sau alta, fiindcă în el se regăsesc personaje diferite.


În 1863, Courbet pleacă pentru un timp la [[Saintes]], unde se întâlnește cu [[Jean-Baptiste Camille Corot|Jean-Baptiste Corot]], care dorea să picteze în aceeași regiune. Courbet pictează teme foarte variate: portrete, peisaje, etc.
În [[1857]], tabloul ''Domnişoarele de pe malul Senei'' expus la Salon declanşează din nou critici aspre. În schimb, pictorul se bucură de mult succes în [[Germania]], participă la numeroase expoziţii în [[Belgia]] şi [[Olanda]].

În 1863, Courbet pleacă pentru un timp la [[Saintes]], unde se întâlneşte cu [[Jean-Baptiste Camille Corot|Jean-Baptiste Corot]], care dorea să picteze în aceiaşi regiune. Courbet pictează teme foarte variate: portrete, peisaje, floci.


=== Comuna din Paris ===
=== Comuna din Paris ===
La [[18 martie]] [[1871]], după înfrângerea Franței în războiul cu [[Prusia]] și sfârșitul celui de-al II-lea Imperiu, începe să funcționeze guvernul revoluționar al [[Comuna din Paris|Comunei din Paris]], care durează până la [[27 mai]] [[1871]]. În septembrie 1870, Courbet este ales președinte al Uniunii Artiștilor. În competența sa intră și muzeele din Paris și protecția monumentelor. În timpul Comunei este ales deputat al poporului. După înăbușirea Comunei, Courbet este arestat și acuzat că ar fi inițiat dărâmarea [[Coloana Vêndome|Coloanei Vêndome]]. Este condamnat la șase luni de închisoare. După eliberare, emigrează în Elveția, stabilindu-se în localitatea [[La Tour-de-Peilz]] de pe malul [[Lacul Geneva|lacului Geneva]].


=== Sfârșitul vieții în exil ===
La [[18 martie]] [[1871]], după înfrângerea Franţei în războiul cu [[Prusia]] şi sfârşitul celui de-al II-lea Imperiu, începe să funcţioneze guvernul revoluţionar al [[Comuna din Paris|Comunei din Paris]], care durează până la [[27 mai]] [[1871]]. În septembrie [[1870]], Courbet este ales preşedinte al Uniunii Artiştilor. În competenţa sa intră şi muzeele din Paris şi protecţia monumentelor. În timpul Comunei este ales deputat al poporului. După înăbuşirea Comunei, Courbet este arestat şi acuzat că ar fi iniţiat dărâmarea [[Coloana Vêndome|Coloanei Vêndome]]. Este condamnat la ţase luni închisoare. După eliberare, emigrează în [[Elveţia]], stabilindu-se în localitatea [[La Tour-de-Peilz]] de pe malul [[Lacul Geneva|lacului Geneva]].
Courbet nu se mai întoarce în Franța niciodată. Încearcă, fără succes, să-și salveze bunurile și tablourile, care sunt risipite treptat, fiind vândute pe prețuri derizorii. În tot cursul anului 1877 starea sănătății lui Courbet se deteriorează continuu. Moare la 31 decembrie, răpus de o boală de [[inimă]] și de [[ficat]], boală de care suferea încă din 1873.


<gallery mode=packed heights=145px>
=== Sfârşitul vieţii în exil ===
Gustave Courbet 018.jpg|''Cioplitorii de piatră'', 1849 - Gemäldegalerie, Dresda
Gustave Courbet - Bonjour Monsieur Courbet - Musée Fabre.jpg|''Întâlnirea - Bonjour, Monsieur Courbet !'', 1854 - Musée Fabre, Montpellier
Courbet LAtelier du peintre.jpg|''Atelierul artistului'', 1855 - Musée d'Orsay, Paris
Gustave Courbet, Femme nue couchée, 1862.jpg|''Femeie goală culcată'', 1862 - Musée d'Orsay, Paris
Gustave Courbet - Le Sommeil (1866), Paris, Petit Palais.jpg|''Somnul'', 1866 - Musée du Petit Palais, Paris
Gustave Courbet - La Source - Musée d'Orsay.jpg|''Izvorul'' 1868 - Musée d'Orsay, Paris
Gustave Courbet - Waves - Google Art Project.jpg|''Valuri'', 1870 - Museum of Western Art, Tokyo
Gustave Courbet - Plage de Normandie (National Gallery of Art).jpg|''Plajă în Normandia'', 1872-1875 - National Gallery of Art, Washington D.C.
</gallery>


== Note ==
Courbet nu se mai întoarce în Franţa niciodată. Încearcă, fără succes, să-şi salveze bunurile şi tablourile, care sunt risipite treptat, fiind vândute pe preţuri derizorii. În tot cursul anului [[1877]] starea sănătăţii lui Courbet se deteriorează continuu. Moare la [[31 decembrie]], răpus de o boală de [[inimă]] şi de [[ficat]], boală de care suferea încă din [[1873]].
<references />

=== Galerie ===

<gallery>
File:Gustave Courbet 018.jpg|''Cioplitorii de piatră'', 1849 - Gemäldegalerie, Dresda
File:Gustave Courbet 010.jpg|''Întâlnirea - Bonjour, Monsieur Courbet !'', 1854 - Musée Fabre, Montpellier
File:Courbet LAtelier du peintre.jpg|''Atelierul artistului'', 1855 - Musée d'Orsay, Paris
File:Gustave Courbet, Femme nue couchée, 1862.jpg|''Femeie goală culcată'', 1862 - Musée d'Orsay, Paris
File:Courbet Sleep.jpg|''Somnul'', 1866 - Musée du Petit Palais, Paris
File:Courbet2.jpg|''Izvorul'' 1868 - Musée d'Orsay, Paris
File:Courbet Waves.jpg|''Valuri'', 1870 - Museum of Western Art, Tokyo
File:Courbet.jpg|''Plajă în Normandia'', 1872-1875 - National Gallery of Art, Washington D.C.
</gallery>


== Bibliografie ==
== Bibliografie ==
Linia 72: Linia 52:


== Legături externe ==
== Legături externe ==
{{Commonscat|Gustave Courbet}}
* {{en icon}} [http://cgfa.sunsite.dk/courbet/index.html Imagini Courbet şi biografie]
* {{en icon}} [http://cgfa.sunsite.dk/courbet/index.html Imagini Courbet și biografie]
* {{en icon}} [http://artchive.com/ftp_site.htm Courbet] la [http://artchive.com Artchive]
* {{en icon}} [http://artchive.com/ftp_site.htm Courbet] la [http://artchive.com Artchive]
* {{en icon}} [http://www.humanitiesweb.org/human.php?s=g&p=c&a=b&ID=12 Humanities Web on Courbet] - Despre Courbet la [http://www.humanitiesweb.org Humanitiesweb]
* {{en icon}} [http://www.humanitiesweb.org/human.php?s=g&p=c&a=b&ID=12 Humanities Web on Courbet] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20090207075335/http://www.humanitiesweb.org/human.php?s=g&p=c&a=b&ID=12 |date=2009-02-07 }} - Despre Courbet la [http://www.humanitiesweb.org Humanitiesweb]
* {{en icon}} [http://www.artrenewal.org/asp/database/art.asp?aid=746 Art Renewal Center; biography and images] <!--The previous incarnation of this article was lifted from here-->
* {{en icon}} [http://www.artrenewal.org/asp/database/art.asp?aid=746 Art Renewal Center; biography and images] <!--The previous incarnation of this article was lifted from here-->
* {{en icon}} [http://www.liverpoolmuseums.org.uk/picture-of-month/displaypicture.asp?venue=2&id=150 Courbet’s ''Low Tide at Trouville''] pe web site-ul [http://www.liverpoolmuseums.org.uk/walker/index.asp Walker Art Gallery, Liverpool]
* {{en icon}} [http://www.liverpoolmuseums.org.uk/picture-of-month/displaypicture.asp?venue=2&id=150 Courbet’s ''Low Tide at Trouville''] pe web site-ul [http://www.liverpoolmuseums.org.uk/walker/index.asp Walker Art Gallery, Liverpool]
* {{en icon}} [http://www.anthonychristian.co.uk/ezine11.html E-zine article on Gustave Courbet] - Articol online despre Courbet
* {{en icon}} [http://www.anthonychristian.co.uk/ezine11.html E-zine article on Gustave Courbet] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20160722013231/http://www.anthonychristian.co.uk/ezine11.html |date=2016-07-22 }} - Articol online despre Courbet
* {{en icon}} [http://greatcaricatures.com/articles_galleries/gill/galleries/html/1867_0609_courbet.html 1867 Caricatură a lui Gustave Courbet] de [[André Gill]]
* {{en icon}} [http://greatcaricatures.com/articles_galleries/gill/galleries/html/1867_0609_courbet.html 1867 Caricatură a lui Gustave Courbet] de [[André Gill]]
* [http://www.revistamagazin.ro/content/view/9488/7/ Artistul și „realismul violent”] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20120615084520/http://www.revistamagazin.ro/content/view/9488/7/ |date=2012-06-15 }}, 7 iunie 2012, Paul Ioan, ''Revista Magazin''
* [http://www.revistamagazin.ro/content/view/7860/7/ Scandalosul domn Courbet] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20100605111856/http://www.revistamagazin.ro/content/view/7860/7/ |date=2010-06-05 }}, 2 iunie 2010, ''Revista Magazin''




{{Armory Show}}
<!-- Formate -->
{{Realism}}
{{Commonscat|Gustave Courbet}}

<!-- Categorii -->
{{Control de autoritate}}
{{DEFAULTSORT:Courbet, Gustave}}
{{DEFAULTSORT:Courbet, Gustave}}
[[Categorie:Naşteri în 1819]]
[[Categorie:Nașteri în 1819]]
[[Categorie:Nașteri pe 10 iunie]]
[[Categorie:Decese în 1877]]
[[Categorie:Decese în 1877]]
[[Categorie:Decese pe 31 decembrie]]
[[Categorie:Artiști vizuali care au expus la Armory Show]]
[[Categorie:Decese în cantonul Vaud, Elveția]]
[[Categorie:Oameni din Franche-Comté]]
[[Categorie:Pictori francezi]]
[[Categorie:Pictori francezi]]
[[Categorie:Realism artistic]]
[[Categorie:Pictori realiști]]
<!-- Interwiki -->

[[bg:Гюстав Курбе]]
[[br:Gustave Courbet]]
[[bs:Gustave Courbet]]
[[ca:Gustave Courbet]]
[[cs:Gustave Courbet]]
[[da:Gustave Courbet]]
[[de:Gustave Courbet]]
[[el:Γκουστάβ Κουρμπέ]]
[[en:Gustave Courbet]]
[[eo:Gustave Courbet]]
[[es:Gustave Courbet]]
[[et:Gustave Courbet]]
[[eu:Gustave Courbet]]
[[fi:Gustave Courbet]]
[[fr:Gustave Courbet]]
[[gl:Gustave Courbet]]
[[he:גוסטב קורבה]]
[[hr:Gustave Courbet]]
[[hu:Gustave Courbet]]
[[it:Gustave Courbet]]
[[ja:ギュスターヴ・クールベ]]
[[ka:გიუსტავ კურბე]]
[[ko:귀스타브 쿠르베]]
[[la:Gustavus Courbet]]
[[lb:Gustave Courbet]]
[[lv:Gistavs Kurbē]]
[[mr:गुस्ताव कुर्बे]]
[[nl:Gustave Courbet]]
[[no:Gustave Courbet]]
[[pl:Gustave Courbet]]
[[pt:Gustave Courbet]]
[[ru:Курбе, Гюстав]]
[[sk:Gustave Courbet]]
[[sr:Гистав Курбе]]
[[sv:Gustave Courbet]]
[[th:กุสตาฟ คูร์เบต์]]
[[tr:Gustave Courbet]]
[[uk:Густав Курбе]]
[[vi:Gustave Courbet]]
[[zh:居斯塔夫·库尔贝]]

Versiunea curentă din 18 martie 2023 05:53

Pentru amiralul francez, vedeți Amiralul Courbet (1828 - 1885).
Gustave Courbet
Date personale
Născut[6][7][8][9][10] Modificați la Wikidata
Ornans⁠(d), Franche-Comté⁠(d), Franța[11][1] Modificați la Wikidata
Decedat (58 de ani)[6][7][8][9][12] Modificați la Wikidata
La Tour-de-Peilz⁠(d), cantonul Vaud, Elveția[13][11][1] Modificați la Wikidata
Înmormântatcimetière communal d'Ornans[*][[cimetière communal d'Ornans (cemetery located in Doubs, in France)|​]] Modificați la Wikidata
Cauza decesuluiinfarct miocardic Modificați la Wikidata
Frați și suroriJuliette Courbet[*]​
Zélie Courbet[*][[Zélie Courbet |​]] Modificați la Wikidata
Cetățenie Franța[14] Modificați la Wikidata
Ocupațiepictor
sculptor
communard ou communarde[*][[communard ou communarde (members and supporters of the short-lived 1871 Paris Commune)|​]]
desenator[*]​
artist vizual[*]​ Modificați la Wikidata
Locul desfășurării activitățiiParis[1]
Ornans[*]​[1] Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba franceză[15][16] Modificați la Wikidata
Activitate
Domeniu artisticpictură  Modificați la Wikidata
StudiiAcadémie Suisse[*][[Académie Suisse (studio)|​]]  Modificați la Wikidata
PregătireCharles-Antoine Flajoulot[*][[Charles-Antoine Flajoulot (pictor francez)|​]], Carl von Steuben[*][[Carl von Steuben (pictor francez)|​]], Nicolas-Auguste Hesse[*][[Nicolas-Auguste Hesse (pictor francez)|​]]  Modificați la Wikidata
Mișcare artisticărealism[*]​[1][2]  Modificați la Wikidata
Opere importanteSource of a Mountain Stream[*][[Source of a Mountain Stream (pictură de Gustave Courbet)|​]], Originea lumii, Source[*][[Source (pictură de Gustave Courbet)|​]], A Burial at Ornans[*][[A Burial at Ornans (pictură de Gustave Courbet)|​]]  Modificați la Wikidata
Influențat deKatsushika Hokusai[3], Caravaggio[4], Peter Paul Rubens[4], Rembrandt[4], Diego Velázquez[4], Francisco de Zurbarán[4]  Modificați la Wikidata
PremiiSalon des artistes français[*][[Salon des artistes français (art exhibition periodically held in Paris since 1880)|​]]
Cavaler al Ordinului Național al Legiunii de Onoare[*]​[5]  Modificați la Wikidata
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Gustave Courbet, (n. , Ornans⁠(d), Franche-Comté⁠(d), Franța – d. , La Tour-de-Peilz⁠(d), cantonul Vaud, Elveția) a fost un pictor francez, care a condus mișcarea artistică a realismului în pictura franceză din secolul al 19-lea. Într-unele din operele sale exprimă un naturalism violent, ca în tabloul intitulat Originea Lumii, 1866.

Angajat în evenimentele politice ale timpului său, a fost ales în conducerea Comunei din Paris din anul 1871. Viața lui coincide cu o perioadă deosebit de furtunoasă din istoria Franței: întoarcerea pe tron a Bourbonilor după căderea lui Napoleon, Revoluția din iulie 1830, Revoluția din 1848, a II-a Republică, al II-lea Imperiu, Comuna din Paris și, în fine, cea de-a III-a Republică. În ciuda convingerilor sale republicane, Courbet nu este legat de niciun regim politic al Franței secolului al XIX-lea, rămânând fidel, cum avea să spună el însuși, „regimului libertății.”

Viață și operă

[modificare | modificare sursă]

Jean Désiré Gustave Courbet s-a născut la 10 iunie 1819 la Ornans, un sat din regiunea Franche-Comté, la poalele masivului Jura, nu departe de granița cu Elveția. Familia Courbet făcea parte din mica burghezie, tatăl artistului, Régis Courbet, era proprietar de pământ. Gustave a fost foarte legat de bunicul său, Jean-Antoine Oudot, care i-a insuflat idealurile republicane.

La vârsta de doisprezece ani urmează micul seminar din Ornans, unde învață tehnica desenului de la un fost elev al lui Jean Antoine Gros (1771-1835). Șase ani mai târziu, învață pictura la cursurile Colegiului Regal din Besançon. La sosirea lui în Paris pentru a studia Dreptul, în anul 1839, ia contact cu pictori ca Eugène Delacroix și Jean Auguste Ingres, se interesează însă mai mult de creația lui Théodore Géricault. Se decide repede și irevocabil să devină pictor și, începând din anul 1840, se dedică tot mai mult studiilor sale de pictură. Se înscrie la cursul pictorului academic Charles Steuben, frecventează și câteva academii așa zise independente, pentru a putea lucra după model, studiază la Muzeul Louvre maeștrii picturii spaniole, venețiene și olandeze. Îi admiră în special pe olandezi - pe Rembrandt van Rijn și pe Frans Hals - iar în 1847 face chiar o călătorie în Olanda pentru a cunoaște mai bine pictura olandeză.

În anul 1844, reușește să expună pentru prima dată un tablou la Salonul din Paris. În 1845 și 1846 expune din nou câte un tablou, în schimb, în 1847 toate picturile pe care le-a trimis au fost refuzate. În acest timp întreține legături strânse cu teoreticianul socialist Pierre-Joseph Proudhon, cu poetul Charles Beaudelaire - căruia îi face și un portret -, și cu scriitorul Jules Champfleury, teoretician al realismului în literatură și artă.

Courbet este adept al revoluției din februarie 1848 , dar nu ia parte activ la ea. Se folosește însă de prilejul oferit de desființarea comisiei de acceptare a Salonului și expune peste zece tablouri. În anul următor, Courbet repurtează primul său succes adevărat la Salon, când juriul, reînființat, îi acceptă șapte lucrări prezentate. Statul francez achiziționează tabloul său intitulat O după-amiază la Ornans, și Courbet este distins cu o medalie. Aceasta îi asigură de aici încolo dreptul de a expune la Salon fără a prezenta lucrările comisiei de selecție.

O înmormântare la Ornans, 1849-1850 - Musée d'Orsay, Paris

Anii 1849 și 1850 îi petrece la Ornans. Lucrează la compoziția O înmormântare la Ornans, dedicată amintirii bunicului său, decedat cu un an în urmă. Tabloul expus la Salon provoacă scandal. Courbet este declarat pictor socialist căruia îi place urâțenia. După trei ani, ținta atacurilor criticii este un alt tablou, Baigneuses. Apare însă un tânăr colecționar, Alfred Bruyas, care descoperă cu entuziasm picturile lui Courbet și decide să le cumpere în mare cantitate. Pictorul petrece în casa acestuia din Montpellier câteva luni din vara anului 1854, timp în care pictează tabloul Întâlnirea - Bonjour, Monsieur Courbet. Pleacă apoi la Palavas, pe malul Mării Mediterane, unde pictează câteva tablouri cu tematică marină.

În 1855, la Expoziția Universală, Courbet prezintă unsprezece tablouri în grupul pictorilor reprezentând Franța. Juriul nu i-a acceptat însă unele din tablourile prezentate; atunci Courbet, cu sprjinul material al lui Bruyas, ridică în apropierea expoziției propriul său pavilion, denumit "Le Réalisme", unde expune circa patruzeci de tablouri. Acest act de independență nu a avut totuși un ecou tocmai favorabil în lumea artistică.

Fumătorul de pipă Autoportret, 1849 - Musée Fabre, Montpellier

Courbet pictează în tot cursul vieții sale multe autoportrete, caracterizate printr-o extraordinară diversitate. Artistul apare în ipostaze diferite: tânăr dandy cu privire provocatoare (Courbet cu câine negru, 1844), tânăr artist visător (Bărbat cu centură de piele, 1846), fumător de pipă, rănit în duel, muzicant etc. Prin autoportretele sale, el dă de înțeles că el nu este ceea ce consideră alții că ar fi, că el nu poate fi simplificat ca o persoană sau alta, fiindcă în el se regăsesc personaje diferite.

În 1857, tabloul Domnișoarele de pe malul Senei expus la Salon declanșează din nou critici aspre. În schimb, pictorul se bucură de mult succes în Germania, participă la numeroase expoziții în Belgia și Olanda.

În 1863, Courbet pleacă pentru un timp la Saintes, unde se întâlnește cu Jean-Baptiste Corot, care dorea să picteze în aceeași regiune. Courbet pictează teme foarte variate: portrete, peisaje, etc.

Comuna din Paris

[modificare | modificare sursă]

La 18 martie 1871, după înfrângerea Franței în războiul cu Prusia și sfârșitul celui de-al II-lea Imperiu, începe să funcționeze guvernul revoluționar al Comunei din Paris, care durează până la 27 mai 1871. În septembrie 1870, Courbet este ales președinte al Uniunii Artiștilor. În competența sa intră și muzeele din Paris și protecția monumentelor. În timpul Comunei este ales deputat al poporului. După înăbușirea Comunei, Courbet este arestat și acuzat că ar fi inițiat dărâmarea Coloanei Vêndome. Este condamnat la șase luni de închisoare. După eliberare, emigrează în Elveția, stabilindu-se în localitatea La Tour-de-Peilz de pe malul lacului Geneva.

Sfârșitul vieții în exil

[modificare | modificare sursă]

Courbet nu se mai întoarce în Franța niciodată. Încearcă, fără succes, să-și salveze bunurile și tablourile, care sunt risipite treptat, fiind vândute pe prețuri derizorii. În tot cursul anului 1877 starea sănătății lui Courbet se deteriorează continuu. Moare la 31 decembrie, răpus de o boală de inimă și de ficat, boală de care suferea încă din 1873.

  • Cioplitorii de piatră, 1849 - Gemäldegalerie, Dresda
    Cioplitorii de piatră, 1849 - Gemäldegalerie, Dresda
  • Întâlnirea - Bonjour, Monsieur Courbet !, 1854 - Musée Fabre, Montpellier
    Întâlnirea - Bonjour, Monsieur Courbet !, 1854 - Musée Fabre, Montpellier
  • Atelierul artistului, 1855 - Musée d'Orsay, Paris
    Atelierul artistului, 1855 - Musée d'Orsay, Paris
  • Femeie goală culcată, 1862 - Musée d'Orsay, Paris
    Femeie goală culcată, 1862 - Musée d'Orsay, Paris
  • Somnul, 1866 - Musée du Petit Palais, Paris
    Somnul, 1866 - Musée du Petit Palais, Paris
  • Izvorul 1868 - Musée d'Orsay, Paris
    Izvorul 1868 - Musée d'Orsay, Paris
  • Valuri, 1870 - Museum of Western Art, Tokyo
    Valuri, 1870 - Museum of Western Art, Tokyo
  • Plajă în Normandia, 1872-1875 - National Gallery of Art, Washington D.C.
    Plajă în Normandia, 1872-1875 - National Gallery of Art, Washington D.C.

Note

[modificare | modificare sursă]
  1. ^ a b c d e Encyclopædia Britannica Online 
  2. ^ https://www.nationalgallery.org.uk/artists/gustave-courbet  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  3. ^ https://www.theartstory.org/artist/hokusai-katsushika/  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  4. ^ a b c d e https://www.theartstory.org/artist/courbet-gustave/  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  5. ^ Baza de date Léonore 
  6. ^ a b Gustave Courbet, SNAC, accesat în  
  7. ^ a b Autoritatea BnF, accesat în  
  8. ^ a b Gustave Courbet, Hrvatska enciklopedija[*][[Hrvatska enciklopedija (Croatian national encyclopedia)|​]] 
  9. ^ a b Gustave Courbet, Discogs, accesat în  
  10. ^ Courbet, Gustave, SIKART, accesat în  
  11. ^ a b RKDartists 
  12. ^ Gustave Courbet, Enciclopédia Itaú Cultural, accesat în  
  13. ^ „Gustave Courbet”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  14. ^ KulturNav, , accesat în  
  15. ^ Autoritatea BnF, accesat în  
  16. ^ CONOR.SI[*]​  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)

Bibliografie

[modificare | modificare sursă]
  • Robert Fernier: La vie et l'œuvre de Gustave Courbet. Lausanne, 1977-1978
  • Timothy J. Clark: Image of the People: Gustave Courbet and the 1848 Revolution. Londra, 1982
  • Pierre Georgel: Courbet. Le poème de la nature. Paris, 1995
  • Thomas Schlesser: Réceptions de Courbet. Dijon, 2007

Legături externe

[modificare | modificare sursă]
Commons
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Gustave Courbet


Format:Realism

Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Gustave_Courbet&oldid=15515871