Sari la conținut

Stările Generale: Diferență între versiuni

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Conținut șters Conținut adăugat
VolkovBot (discuție | contribuții)
m Robot interwiki: Modificat: fr:États généraux (France)
m Robot. Înlocuire automată de text (-{{Informații bibliotecare +{{Control de autoritate)
 
(Nu s-au afișat 36 de versiuni intermediare efectuate de alți 25 de utilizatori)
Linia 1: Linia 1:
[[Image:Ouverture des États généraux de 1789 à Versailles.jpg|thumb|right|400px|'''[[5 mai]] [[1789]]'''<br>Deschiderea ''Stărilor Generale'' la [[Versailles]]]]
[[Fișier:Ouverture des États généraux de 1789 à Versailles.jpg|thumb|right|400px|'''[[5 mai]] [[1789]]'''<br />Deschiderea ''Stărilor Generale'' la [[Versailles]]]]
'''Stările Generale''', sub [[Vechiul Regim (din Franţa)|Vechiul Regim]], erau adunări excepţionale în care îşi aveau locul reprezentanţii naţiunii întregi, adică reprezentanţii [[cler]]ului<ref>Starea întâi</ref>, [[nobil]]imii<ref>Starea a doua</ref> şi reprezentanţii [[Starea a Treia|Stării a Treia]], prin opoziţie cu [[Stările Provinciale]], care nu reprezentau decât câte o [[provincie]].
'''Stările Generale''', sub [[Vechiul Regim (din Franța)|Vechiul Regim]] din [[Franța]], erau adunări excepționale în care își aveau locul reprezentanții națiunii întregi, adică reprezentanții [[cler]]ului<ref>Starea întâi</ref>, [[nobil]]imii<ref>Starea a doua</ref> și [[Starea a treia|stării a treia]]. Spre deosebire de Stările Generale, [[Stările Provinciale]] nu reprezentau decât câte o [[provincie]] anume.


Stările Generale erau convocate de [[rege]], pentru tratarea unei crize politice, în general un [[război]] sau o chestiune diplomatică, şi pentru hotărârea unui ajutor militar sau fiscal. Adevărate adunări ale reprezentanţilor poporului regatului, fondate pe [[:fr:Lois fondamentales du royaume de France|principiul fundamental]], potrivit căruia ei nu sunt tributari ci liberi, şi că nicio contribuţie nu le poate fi cerută fără consimţământul lor, totuşi ele nu aveau niciun rol legislativ sau jurisdicţional cum au [[parlament]]ele şi nu trebuie confundate cu ele.
Stările Generale erau convocate de [[rege]], pentru tratarea unei crize politice, în general un [[război]] sau o chestiune diplomatică, și pentru hotărârea unui ajutor militar sau fiscal. Stările Generale erau adevărate adunări ale reprezentanților poporului regatului, fondate pe principiul fundamental, potrivit căruia ei nu sunt tributari ci liberi, și că nicio contribuție nu le poate fi cerută fără consimțământul lor. Dar, aceste adunări nu aveau niciun rol legislativ sau jurisdicțional cum au [[parlament]]ele și nu trebuie confundate cu ele.


Instituţia Stărilor Generale a fost creată de regele [[Filip al IV-lea al Franţei|Filip cel Frumos]], în anul [[1302]], ca reacţie la [[Bullă|Bulla]] [[:fr:Ausculta fili|Ausculta fili]]. În cursul celor 487 de ani de funcţionare, Stările Generale s-au reunit de douăzeci şi una de ori, ultima oară fiind convocate la [[5 mai]] [[1789]] de regele [[Ludovic al XVI-lea al Franţei|Ludovic al XVI-lea]], pentru rezolvarea crizei financiare apărute ca urmare a îndatorării Statului.
Instituția Stărilor Generale a fost creată de regele [[Filip al IV-lea al Franței|Filip cel Frumos]], în anul [[1302]], ca reacție la bulei papale [[:fr:Ausculta fili|Ausculta fili]]. În cursul celor 487 de ani de funcționare, Stările Generale s-au reunit de douăzeci și una de ori, ultima oară fiind convocate la [[5 mai]] [[1789]] de regele [[Ludovic al XVI-lea al Franței|Ludovic al XVI-lea]], pentru rezolvarea crizei financiare apărute ca urmare a îndatorării statului.

==Funcţionarea instituţională şi politică a Stărilor Generale în regatul francez==
== Funcționarea instituțională și politică a Stărilor Generale în regatul francez ==
Adunarea ''Stărilor Generale'' era compusă din deputaţi ai diferitelor [[Stările Provinciale|Stări Provinciale]].
Adunarea ''Stărilor Generale'' era compusă din deputați ai diferitelor [[Stările Provinciale|Stări Provinciale]].


== Surse bibliografice ==
== Surse bibliografice ==
===Bibliografie veche===
=== Bibliografie veche ===
* Anonim, « ''Instruction sur les Assemblées nationales, tant générales que particulières, depuis le commencement de la monarchie jusqu'à nos jours. Avec le détail du cérémonial, observé dans celle d'aujourd'hui'' ». À Paris, Chez Royez, [[1787]]. - (Urmat de) « ''Forme et cérémonial des États-Généraux, et cause de leur convocation, contenant un recueil historique de tous les États-Généraux, tenus par les rois de France » ;
* Anonim, « ''Instruction sur les Assemblées nationales, tant générales que particulières, depuis le commencement de la monarchie jusqu'à nos jours. Avec le détail du cérémonial, observé dans celle d'aujourd'hui'' ». À Paris, Chez Royez, [[1787]]. - (Urmat de) « ''Forme et cérémonial des États-Généraux, et cause de leur convocation, contenant un recueil historique de tous les États-Généraux, tenus par les rois de France » ;
* [[Antoine-Clair Thibaudeau]]. ''Histoire des États généraux et des institutions représentatives en France, depuis l'origine de la monarchie jusqu'à 1789''. [[1843]] ;
* [[Antoine-Clair Thibaudeau]]. ''Histoire des États généraux et des institutions représentatives en France, depuis l'origine de la monarchie jusqu'à 1789''. [[1843]] ;
Linia 15: Linia 16:
* [[Auguste-Aimé Boullée]]. ''Histoire complète des États-généraux et autres assemblées représentatives de la France, depuis 1302 jusqu'en 1626''. [[1845]].
* [[Auguste-Aimé Boullée]]. ''Histoire complète des États-généraux et autres assemblées représentatives de la France, depuis 1302 jusqu'en 1626''. [[1845]].
* [[Georges Picot]]. ''Histoire des États généraux considérés au point de vue de leur influence sur le gouvernement de la France de 1355 à 1614''. – Paris, 1872 (4 tomes) – version électronique : [http://gallica.bnf.fr/document?O=N007081 tome 1], [http://gallica.bnf.fr/document?O=N007154 tome 2], [http://gallica.bnf.fr/document?O=N007155 tome 3], [http://gallica.bnf.fr/document?O=N007156 tome 4]
* [[Georges Picot]]. ''Histoire des États généraux considérés au point de vue de leur influence sur le gouvernement de la France de 1355 à 1614''. – Paris, 1872 (4 tomes) – version électronique : [http://gallica.bnf.fr/document?O=N007081 tome 1], [http://gallica.bnf.fr/document?O=N007154 tome 2], [http://gallica.bnf.fr/document?O=N007155 tome 3], [http://gallica.bnf.fr/document?O=N007156 tome 4]
===Bibliografie===
=== Bibliografie ===
*''Nouveau Petit Larousse Illustré. Dictionnaire Encyclopédique'', Librairie Larousse, [[Paris]], [[1929]].
* ''Nouveau Petit Larousse Illustré. Dictionnaire Encyclopédique'', Librairie Larousse, [[Paris]], [[1929]].
==Note şi referinţe==
== Note ==
<references/>
<references/>
== Vezi şi==
== Vezi și ==
* [[:fr:Cahiers de doléances]]
* [[:fr:Cahiers de doléances]]
* [[Stările Provinciale]]
* [[Stările Provinciale]]
* Pentru [[Ţările de Jos]], vezi : [[Statele Generale din Ţările de Jos]].
* Pentru [[Țările de Jos]], vezi : [[Statele Generale din Țările de Jos]].
* Pentru [[Rusia]], vezi ''[[:fr:Zemski sobor]]'' (din [[1549]] până în [[1922]]).
* Pentru [[Rusia]], vezi ''[[:fr:Zemski sobor]]'' (din [[1549]] până în [[1922]]).

==Legături externe==
== Legături externe ==
* [http://www.histoirepassion.eu/spip.php?article41 Cahiers de doléances et États Généraux : une très longue histoire] : Tableau de 103 réunions avec les principaux sujets à l’ordre du jour, et le montant des subsides accordés au roi par chaque assemblée.
* [http://www.histoirepassion.eu/spip.php?article41 Cahiers de doléances et États Généraux : une très longue histoire] : Tableau de 103 réunions avec les principaux sujets à l’ordre du jour, et le montant des subsides accordés au roi par chaque assemblée.
* [http://www.histoirepassion.eu/spip.php?article340 24 janvier 1789 - Ordonnance du roi Louis XVI] - Règlement d’élaboration des cahiers de doléances et d’élection des députés des 3 ordres à l’assemblée des états généraux - Text integral
* [http://www.histoirepassion.eu/spip.php?article340 24 janvier 1789 - Ordonnance du roi Louis XVI] - Règlement d’élaboration des cahiers de doléances et d’élection des députés des 3 ordres à l’assemblée des états généraux - Text integral


{{Control de autoritate}}
{{ciot-Franţa}}
[[Categorie:Istoria Franței]]

[[Categorie:Stări (grupuri sociale)]]
{{DEFAULTSORT:Stările Generale}}
[[Categorie:Istoria Franţei]]

[[bg:Генерални щати на Франция]]
[[de:Generalstände]]
[[en:French States-General]]
[[eo:Francaj Ĝeneralaj Statoj]]
[[es:Estados Generales de Francia]]
[[fr:États généraux (France)]]
[[he:אספת המעמדות]]
[[it:Stati generali]]
[[ja:三部会]]
[[ko:삼부회]]
[[lb:Generalstänn]]
[[nl:Franse Staten-Generaal]]
[[nn:États généraux]]
[[no:Stenderforsamling]]
[[pl:Stany Generalne (francuskie)]]
[[pt:Assembléia dos Estados Gerais]]
[[ru:Генеральные штаты (во Франции)]]
[[sl:Generalni stanovi]]
[[zh:三级会议 (法兰西)]]

Versiunea curentă din 18 martie 2023 14:34

5 mai 1789
Deschiderea Stărilor Generale la Versailles

Stările Generale, sub Vechiul Regim din Franța, erau adunări excepționale în care își aveau locul reprezentanții națiunii întregi, adică reprezentanții clerului[1], nobilimii[2] și stării a treia. Spre deosebire de Stările Generale, Stările Provinciale nu reprezentau decât câte o provincie anume.

Stările Generale erau convocate de rege, pentru tratarea unei crize politice, în general un război sau o chestiune diplomatică, și pentru hotărârea unui ajutor militar sau fiscal. Stările Generale erau adevărate adunări ale reprezentanților poporului regatului, fondate pe principiul fundamental, potrivit căruia ei nu sunt tributari ci liberi, și că nicio contribuție nu le poate fi cerută fără consimțământul lor. Dar, aceste adunări nu aveau niciun rol legislativ sau jurisdicțional cum au parlamentele și nu trebuie confundate cu ele.

Instituția Stărilor Generale a fost creată de regele Filip cel Frumos, în anul 1302, ca reacție la bulei papale Ausculta fili. În cursul celor 487 de ani de funcționare, Stările Generale s-au reunit de douăzeci și una de ori, ultima oară fiind convocate la 5 mai 1789 de regele Ludovic al XVI-lea, pentru rezolvarea crizei financiare apărute ca urmare a îndatorării statului.

Funcționarea instituțională și politică a Stărilor Generale în regatul francez

[modificare | modificare sursă]

Adunarea Stărilor Generale era compusă din deputați ai diferitelor Stări Provinciale.

Surse bibliografice

[modificare | modificare sursă]

Bibliografie veche

[modificare | modificare sursă]
  • Anonim, « Instruction sur les Assemblées nationales, tant générales que particulières, depuis le commencement de la monarchie jusqu'à nos jours. Avec le détail du cérémonial, observé dans celle d'aujourd'hui ». À Paris, Chez Royez, 1787. - (Urmat de) « Forme et cérémonial des États-Généraux, et cause de leur convocation, contenant un recueil historique de tous les États-Généraux, tenus par les rois de France » ;
  • Antoine-Clair Thibaudeau. Histoire des États généraux et des institutions représentatives en France, depuis l'origine de la monarchie jusqu'à 1789. 1843 ;
  • Edme-Jacques-Benoît Rathery. Histoire des États généraux de France, suivie d'un examen comparatif de ces assemblées et des Parlements d'Angleterre, ainsi que des causes qui les ont empêchées de devenir, comme ceux-ci, une institution régulière. 1845 ;
  • Auguste-Aimé Boullée. Histoire complète des États-généraux et autres assemblées représentatives de la France, depuis 1302 jusqu'en 1626. 1845.
  • Georges Picot. Histoire des États généraux considérés au point de vue de leur influence sur le gouvernement de la France de 1355 à 1614. – Paris, 1872 (4 tomes) – version électronique : tome 1, tome 2, tome 3, tome 4
  • Nouveau Petit Larousse Illustré. Dictionnaire Encyclopédique, Librairie Larousse, Paris, 1929.
  1. ^ Starea întâi
  2. ^ Starea a doua

Legături externe

[modificare | modificare sursă]