Precipitare (chimie): Diferență între versiuni
m eliminat Categorie:Procese de separare (chimie); adăugat Categorie:Metode de separare via HotCat |
|||
Linia 21: | Linia 21: | ||
{{Ciot-reacție-chimică}} |
{{Ciot-reacție-chimică}} |
||
[[Categorie: |
[[Categorie:Metode de separare]] |
Versiunea de la 23 august 2017 15:57
Precipitarea este formarea a unei substanțe insolubile (solide), numită precipitat, creată într-un mediu lichid de reacție chimică sau prin electroliză. Precipitarea se obține prin adăugare de substanțe precipitante (reactivi) la soluții chimice. Precipitatele au o gamă largă de utilizări în chimia analitică, ele reprezentând caracteristica după care se recunosc anumiți cationi. Reactivii (precipitanții) pot să-și păstreze compoziția chimică în reacție sau să și-o modifice.
Exemple de reactivi
Azotatul de argint
Azotatul de argint AgNO3 este folosit pentru a identifica ionul de clor, brom și iod după reacțiile cu formare de precipitate:
Clorura de bariu
Clorura de bariu BaCl2 este folosită pentru recunoașterea ionului de sulfat prin precipitarea sulfatului de bariu, după reacția:
Clorura de bariu BaCl2 este folosită și pentru recunoașterea ionului carbonat, formându-se, analog reacției de mai sus, carbonat de bariu BaCO3, care, precum sulfatul, este un precipitat alb.
Bibliografie
- Mică Enciclopedie de Chimie, 1974, Editura Enciclopedică Română