Sari la conținut

Precipitare (chimie): Diferență între versiuni

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Conținut șters Conținut adăugat
Linia 21: Linia 21:
{{Ciot-reacție-chimică}}
{{Ciot-reacție-chimică}}


[[Categorie:Procese de separare (chimie)]]
[[Categorie:Metode de separare]]

Versiunea de la 23 august 2017 15:57

Precipitarea este formarea a unei substanțe insolubile (solide), numită precipitat, creată într-un mediu lichid de reacție chimică sau prin electroliză. Precipitarea se obține prin adăugare de substanțe precipitante (reactivi) la soluții chimice. Precipitatele au o gamă largă de utilizări în chimia analitică, ele reprezentând caracteristica după care se recunosc anumiți cationi. Reactivii (precipitanții) pot să-și păstreze compoziția chimică în reacție sau să și-o modifice.

Exemple de reactivi

Azotatul de argint

Azotatul de argint AgNO3 este folosit pentru a identifica ionul de clor, brom și iod după reacțiile cu formare de precipitate:

Clorura de bariu

Clorura de bariu BaCl2 este folosită pentru recunoașterea ionului de sulfat prin precipitarea sulfatului de bariu, după reacția:

Clorura de bariu BaCl2 este folosită și pentru recunoașterea ionului carbonat, formându-se, analog reacției de mai sus, carbonat de bariu BaCO3, care, precum sulfatul, este un precipitat alb.

Bibliografie

  • Mică Enciclopedie de Chimie, 1974, Editura Enciclopedică Română