Pärnu
Pärnu | |||
— Oraș — | |||
Una dintre străzile principale a orașului | |||
| |||
Poziția geografică | |||
Coordonate: 58°23′N 24°30′E / 58.383°N 24.500°E | |||
---|---|---|---|
Țară | Estonia | ||
Regiune | Pärnu | ||
Atestare | |||
Guvernare | |||
- Primar | Toomas Kivimägi | ||
Suprafață[1] | |||
- Total | 32,22 km² | ||
Altitudine | 10 m.d.m. | ||
Populație (2011) | |||
- Total | 42.470 locuitori | ||
- Densitate | 1.318,1 loc./km² | ||
Fus orar | EET (+2) | ||
- Ora de vară (DST) | EEST (+3) | ||
Localități înfrățite | |||
- Palanga | Lituania | ||
- Jūrmala | Letonia | ||
- Comuna Drammen | Norvegia | ||
- Odesa | Ucraina | ||
- Murmansk | Rusia | ||
Prezență online | |||
Site oficial GeoNames OpenStreetMap relation | |||
Modifică date / text |
Pärnu este capitala județului Pärnu, Estonia.
Istorie
Anul oficial al întemeierii orașului este considerat 1251. În acel an epicopul de Saare-Lääne și-a strǎmutat reședința din Lihula în castelul Vana-Pärnu, pe malul drept al râului Pärnu. Deasemenea tot atunci a obținut și drepturile de oraș. Însǎ deja în 1263 orașul a fost jefuit și distrus de lituanieni. Noul oraș - Uus-Pärnu, s-a dezvoltat pe malul stâng al râului, deja pe teritoriul statului Teuton. A fǎcut parte din Liga Hanseatică, având o mare importațǎ pentru Livonia, ca port deschis tot anul.
În 1710 în timpul Marelui Război al Nordului a fost ocupat de trupele ruse. De atunci (1710) și pânǎ în 1917 orașul a fǎcut parte din Imperiul Rus. Din 1919 face parte din Estonia interbelică, dezvoltându-se ca stațiune balnearǎ. Ca urmare a pactului Ribbentrop-Molotov, Estonia, respectiv orașul este din nou ocupat de ruși. Astfel pentru o perioadǎ de 48 ani (1940 - 1941; 1944 - 1991) este parte din URSS, ca din 1991 sǎ devinǎ din oraș liber în componența Estoniei independente.
Legături externe
et en ru Site-ul oficial al orașului
|
- ^ Maakatastri statistika (în estonă), Consiliul Funciar Eston[*], accesat în