sancționa
Romanian
[edit]Etymology
[edit]Borrowed from French sanctionner.
Verb
[edit]a sancționa (third-person singular present sancționează, past participle sancționat) 1st conj.
- to sanction
Conjugation
[edit] conjugation of sancționa (first conjugation, -ez- infix)
| infinitive | a sancționa | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| gerund | sancționând | ||||||
| past participle | sancționat | ||||||
| number | singular | plural | |||||
| person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
| indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | sancționez | sancționezi | sancționează | sancționăm | sancționați | sancționează | |
| imperfect | sancționam | sancționai | sancționa | sancționam | sancționați | sancționau | |
| simple perfect | sancționai | sancționași | sancționă | sancționarăm | sancționarăți | sancționară | |
| pluperfect | sancționasem | sancționaseși | sancționase | sancționaserăm | sancționaserăți | sancționaseră | |
| subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | să sancționez | să sancționezi | să sancționeze | să sancționăm | să sancționați | să sancționeze | |
| imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
| affirmative | sancționează | sancționați | |||||
| negative | nu sancționa | nu sancționați | |||||
