încercare

Romanian

Etymology

From încerca (“to try”) +‎ -re.

Pronunciation

• IPA^(key): /ɨn.t͡ʃerˈka.re/

Noun

încercare f (plural încercări)

1. try, attempt

Declension

Declension of încercare

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(o) încercare	încercarea	(niște) încercări	încercările
genitive/dative	(unei) încercări	încercării	(unor) încercări	încercărilor
vocative	încercare, încercareo		încercărilor