renunța
Jump to navigation
Jump to search
Romanian
[edit]Etymology
[edit]Borrowed from French renoncer, from Latin renuntiare.
Pronunciation
[edit]Verb
[edit]a renunța (third-person singular present renunță, past participle renunțat) 1st conj.
Conjugation
[edit] conjugation of renunța (first conjugation, no infix)
infinitive | a renunța | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
gerund | renunțând | ||||||
past participle | renunțat | ||||||
number | singular | plural | |||||
person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | renunț | renunți | renunță | renunțăm | renunțați | renunță | |
imperfect | renunțam | renunțai | renunța | renunțam | renunțați | renunțau | |
simple perfect | renunțai | renunțași | renunță | renunțarăm | renunțarăți | renunțară | |
pluperfect | renunțasem | renunțaseși | renunțase | renunțaserăm | renunțaserăți | renunțaseră | |
subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | să renunț | să renunți | să renunțe | să renunțăm | să renunțați | să renunțe | |
imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
affirmative | renunță | renunțați | |||||
negative | nu renunța | nu renunțați |