Sari la conținut

Alegeri legislative în Portugalia, 2022

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
De tradus
Acest articol este scris parțial sau integral în limba engleză.
Puteți contribui la Wikipedia prin traducerea lui sau chiar și a altora care v-ar putea interesa.

Părțile scrise în alte limbi (notele explicative) pot fi șterse dacă în termen de 7 zile nu se înregistrează progrese notabile în procesul de traducere.

Pagina a fost modificată ultima oară de către Mrmw (Contribuții • Jurnal) acum 1 lună.
Alegeri legislative în Portugalia, 2022
Portugalia
2019 ←
 30 ianuarie 2022
Toate cele 230 de mandate în Adunarea Națională
116 mandate necesare pentru majoritate

Prezență la urne

5,647,496 (52.2%)
▲ 3.6 pp
  Partidul majoritar Partid minoritar Al treilea partid
 
António Costa em 2017.jpg
EPP Summit, 22 March 2018 (27083908678) (cropped, Rui Rio).jpg
André Ventura (Agencia LUSA, Entrevista Presidenciais 2021), cropped.png
Lider António Costa Rui Rio André Ventura
Partid PS PSD CH
Lider din 28 septembrie 2014 18 febuarie 2018 9 aprilie 2019
Mandatul liderului Lisabona Porto Lisabona
Ultimele alegeri 108 locuri, 36.3% 79 locuri, 27.8% 1 loc, 1.3%
Mandate câștigate 117 76 12
Mandate schimbate ▲ 9 ▼ 3 ▲ 11
Vot Popular 2,343,866 1,650,965 410,965
Procente 41.5% 29.2% 7.3%
Schimbare ▲ 5.2 ▲ 1.4 ▲ 6.0
  Al patrulea partid Al cincilea partid Al șaselea partid
 
João Cotrim de Figueiredo (Forum Alpha 2015), cropped.png
Catarina Martins, 1.º Tempo de Antena do Bloco de Esquerda 2022 (cropped).png
Jerónimo de Sousa (1 de Maio de 2015) (cropped).jpg
Lider João Cotrim de Figueiredo Catarina Martins Jerónimo de Sousa
Partid IL BE PCP
Lider din 8 decembrie 2019 30 noiembrie 2014 27 noiembrie 2004
Locul liderului Lisabona Porto Lisabona
Ultimele alegeri 1 loc, 1.3% 19 locuri, 9,5% 12 locuri, 6,3%
Mandate câștigate 8 5 6
Mandate schimbate ▲ 7 ▼ 14 ▼ 6
Vot Popular 275,688 249,584 242,478
Procente 5.0% 4.4% 4.3%
Schimbare ▲ 3.7 ▼ 5.1 ▼ 2.0
  Al șaptelea partid Al optulea partid Al nouălea partid
 
Inês_Sousa_Real.jpg
Rui Tavares, SomosBibliotecas (cropped).png
Lider Inês Sousa Real Francisco Rodrigues dos Santos Conducere colectivă
Partid PAN CDS–PP LIVRE
Lider din 6 iunie 2021 26 ianuarie 2020 11 august 2019
Locul liderului Lisabona Lisabona Lisabona
Ultimele alegeri 4 locuri, 3.3% 5 locuri, 4.2% 1 loc, 1.1%
Mandate câștigate 1 0 1
Mandate schimbate ▼ 3 ▼ 5 ▬
Vot Popular 92,582 90,539 72,610
Procentaj 1.5% 1.6% 1.3%
Schimbare ▼ 1.8 ▼ 2.6 ▲ 0.2

[[file:|300px|]]

Prim-ministru în funcție

António Costa
PS

Prim-ministru ales

António Costa
PS

Alegerile legislative anticipate din Portugalia din 2022 au avut loc pe 30 ianuarie 2022, pentru a alege membrii ale celei de-a cicisprezecea legislatură a Adunării Naționale a celei de a Treia Republici Portugheze.[1][2]

Fundal

[modificare | modificare sursă]

Pe 27 octombrie 2021, bugetul propus de guvernul minoritar socialist a fost respins de Adunarea Națională. Blocul Stângii (BE) și Partidul Comunist Portughez (PCP), amândouă care anterior sprijinea guvernul, s-au alăturat opoziției de dreapta și au respins bugetul.[3] Pe 4 noiembrie 2021, Marcelo Rebelo de Sousa, președintele Portugaliei, a anunțat că pe 30 ianuarie 2022 vor avea loc alegeri anticipate.[4] Această rundă de alegeri este a treia din timpul pandemiei de COVID-19, țara ținând alegerile prezidențiale (ianuarie) și alegerile locale (septembrie) în 2021.[5][6] Partidul de guvernământ a organizat alegerile locale dar a suferit înfrângeri, în special în Lisabona.[7]

Date

[modificare | modificare sursă]

Potrivit Constituției Portugaliei, alegerile trebuie convocate între 14 septembrie și 14 octombrie a anului în care se încheie legislatura, dar pot fi convocate și mai devreme. Alegerile sunt apoi convocate de președintele Portugaliei, nu la cererea exclusivă a premierului Portugaliei, după ce s-au consultat cu toate partidele reprezentate în parlament. Data alegerilor trebuie anunțată cu cel puțin 60 de zile înainte, dacă are loc la sfârșitul legislaturii,[8] dar alegerile trebuie să aibă loc în termen de 55 de zile dacă sunt convocate în timpul unei legislaturi în curs (dizolvarea parlamentului). Ziua alegerilor este aceeași în toate circumscripțiile cu mai multe locuri și ar trebui să cadă într-o duminică sau o sărbătoare națională. Următoarele alegeri legislative ar fi trebuit să aibă loc cel târziu pe 8 octombrie 2023;[9] cu toate acestea, din cauza respingerii bugetului de stat pe 2022, în timpul căruia partidele de stânga s-au alăturat partidelor de dreapta și au votat împotriva propunerii, au fost convocate alegeri anticipate pentru 30 ianuarie 2022.

Sistem electoral

[modificare | modificare sursă]

Adunarea Republicii este compusă din 230 de membrii aleși pentru patru ani. Guvernele nu au nevoie de sprijinul majorității absolute a Adunării pentru a deține funcția, deoarece chiar dacă numărul oponenților guvernării este mai mare decât cel al susținătorilor, numărul oponenților trebuie totuși să fie egal sau mai mare de 116 (majoritate absolută) pentru ambele programul guvernului să fie respins sau să fie aprobată o moțiune de cenzură.[10]

Numărul de locuri alocate fiecărui district depinde de mărimea districtului.[11] Utilizarea metodei d'Hondt asigură un prag efectiv mai mare decât anumite alte metode de alocare, cum ar fi cota Hare sau metoda Sainte-Laguë, care sunt mai generoase cu partidele mici.[12]

Repartizarea parlamentarilor pe circumscripții electorale a fost următoarea:

District Numărul de parlamentari Hartă
Lisabona 48
Porto 40
Braga 19
Setúbal 18
Aveiro 16
Leiria 10
Coimbra, Faro și Santarém 9
Viseu 8
Madeira și Viana do Castelo 6
Azore și Vila Real 5
Castelo Branco 4
Beja, Bragança, Évora și Guarda 3
Portalegre, Europa și În Afara Europei 2

Votul în timpul pandemiei de COVID-19

[modificare | modificare sursă]

în ianuarie 2022, Portugalia a experimentat creșterea ratei de infectare cu varianta Omicron a virusului SARS-CoV-2 a avut o prevalență de 93% în rândul variantelor din țară.[13] Din cauza acestei situații, mii de alegători erau probabil izolați pe 30 ianuarie, ziua alegerilor. Pentru a rezolva această situație, guvernul a solicitat consultanță juridică cu privire la această problemă din partea Procuraturii Generale din Portugalia.[14] Pe 19 ianuarie, guvernul a anunțat că alegătorii izolați vor putea vota în ziua alegerilor și a recomandat acestor alegători să voteze în ultima oră în care au fost deschise urnele, între orele 18:00 și 19:00.[15]

Vot anticipat

[modificare | modificare sursă]

Și alegătorii au putut vota anticipat, care sa întâmplat pe 23 ianuarie, cu o săptămână înainte de ziua alegerilor. Alegătorii au trebuit să se înregistreze între 16 și 20 ianuarie 2022 pentru a fi eligibili să voteze anticipat. Până la data limită de 20 ianuarie, 315.785 de alegători au solicitat să voteze mai devreme, un număr cu mult sub așteptări.[16] Pe 23 ianuarie, 285.848 de alegători (90,5% dintre alegătorii care au solicitat) au votat anticipat.[17]

Partide

[modificare | modificare sursă]

În tabelul de mai jos sunt enumerate partidele reprezentate în Adunarea Republicii în cadrul legislaturii a XIV-a (2019-2022) și care au participat și la alegerile din 2022:

Nume Ideologie Poziție
politică 		Lider Rezultatele din 2019 Locuri înainte
de alegeri
Voturi (%) Locuri
PS Partidul Socialist
Partido Socialista 		Social democrație Centru-stânga António Costa 36.3%
108 / 230
108 / 230
PPD/PSD Partidul Social Democrat[a][b]
Partido Social Democrata 		Conservatorism liberal Centru-dreapta Rui Rio 27.8%
79 / 230
79 / 230
BE Blocul Stângii
Bloco de Esquerda 		Socialism democratic
Populism de stânga 		Stânga
spre extrema stângă 		Catarina Martins 9.5%
19 / 230
19 / 230
PCP Partidul Comunist Portughez
Partido Comunista Português 		Comunism
Marxism-leninism 		Stânga
spre extrema stângă 		Jerónimo de Sousa 6.3%
[c]
10 / 230
10 / 230
PEV Ecologist Party "The Greens"
Partido Ecologista "Os Verdes" 		Ecosocialism
Politică verde 		Stânga Heloísa Apolónia
2 / 230
2 / 230
CDS-PP CDS–Partidul Popular[a][b]
Centro Democrático e Social – Partido Popular 		Conservatorism
Creștin democrație 		Centru-dreapta Francisco Rodrigues
dos Santos 		4.2%
5 / 230
5 / 230
PAN Oameni-Animale-Natură
Pessoas-Animais-Natureza 		Bunăstarea animalelor
Ecologism 		Centru-stânga Inês Sousa Real 3.3%
4 / 230
3 / 230
CH Destul!
Chega! 		Conservatorism naționalist
Populism de dreapta 		Dreapta
spre extrema dreaptă 		André Ventura 1.3%
1 / 230
1 / 230
IL Inițiativa Liberală
Iniciativa Liberal 		Liberalism clasic
 Centru-dreapta
spre Dreapta 		João Cotrim
de Figueiredo 		1.3%
1 / 230
1 / 230
L LIBER
LIVRE 		Ecosocialism
Pro-europenism 		Centru-stânga
spre Stânga 		Conducere colectivă 1.1%
1 / 230
0 / 230
Ind. Independent
Independente 		Joacine Katar Moreira (expelled from FREE caucus)[18]
Cristina Rodrigues (left the People Animals Nature caucus)[19]
2 / 230

Partide extraparlamentare

[modificare | modificare sursă]

Tabelul de mai jos enumeră partidele mai mici nereprezentate în Adunarea Republicii care au participat la alegeri în cel puțin o circumscripție electorală:[20]

Nume Ideologie Poziție
politică 		Lider Rezultatele din 2019
Voturi (%)
A Alianța
Aliança 		Liberalism conservator
Conservatorism social 		Centru-dreapta Jorge Nuno de Sá 0.8%
PCTP/
MRPP 		Partidul Comunism Muncitoresc Portughez
Partido Comunista dos Trabalhadores Portugueses 		Marxism-leninism
Maoism 		Extrema stângă Vacant 0.7%
RIR Reacționați, Includeți, Reciclați
Reagir, Incluir, Reciclar, 		Umanism
Pacifism 		Sincretism Vitorino Silva
(Tino de Rans) 		0.7%
E Ridică-te[d]
Ergue-te 		Conservatorism naționalist
Antiimigrație 		Extrema dreaptă José Pinto Coelho 0.3%
MPT Partidul Pământului
Partido da Terra 		Conservatorism verde Centru-dreapta Pedro Pimenta 0.3%
NC Noi, Cetățenii!
Nós, Cidadãos! 		Liberalism social
Pro-europenism 		Centru-dreapta Mendo Castro Henriques 0.2%
ADN Alternativa Democrată Națională[e]
Alternativa Democrática Nacional 		Tradiționalism Centru Bruno Fialho 0.2%
JPP Împreună pentru Popor
Juntos Pelo Povo 		Regionalism
Liberalism social 		Centru Élvio Sousa 0.2%
PPM Partidul Popular Monarhist[f][b]
Partido Popular Monárquico 		Monarhism
Conservatorism 		Dreapta Gonçalo da Câmara
Pereira 		0.2%
PTP Partidul Muncitoresc Portughez
Partido Trabalhista Português 		Socialism democratic
Social democrație 		Centru-stânga
spre stânga 		Amândio Madaleno 0.2%
MAS Mișcarea Alternativa Socialistă
Movimento Alternativa Socialista 		Socialism
Troțkism 		Stânga Gil Garcia 0.1%
VP Volt Portugalia
Volt Portugal 		Liberalism social
Federalism european 		Centru
spre centru-stânga 		Tiago Matos Gomes N/A

Respins

[modificare | modificare sursă]

O coaliție dintre Partidul Monarhist al Poporului (PPM) și Partidul Unit al Veteranilor și Pensionarilor (PURP) a fost respinsă de Curtea Constituțională din cauza mai multor nereguli.[21]

Nume Ideologie Poziție
politică 		Lider Rezultatele din 2019
Voturi (%)
PPM/PURP Partidul Monarhist al Poporului
Partido Popular Monárquico 		Monarhism
Conservatorism 		Dreapta Gonçalo da Câmara
Pereira 		0.2%
Partidul Unit al Veteranilor și Pensionarilor
Partido Unido dos Reformados e Pensionistas 		Drepturile pensionarilor
Antiausteritate 		Big tent António Mateus Dias
Fernando Loureiro 		0.2%

Sondaje de opinie

[modificare | modificare sursă]
Graficul și evoluția partidelor în sondajele de opinie.


      Exit poll

Sursa sondajului Dată Eșantion Prezență PS PSD BE CDU CDS–PP PAN CH IL L A Avans
Alegerile parlamentare din 2022[22][g] 30 Jan 2022 N/A 58.0 41.7
117 		29.3
76 		4.5
5 		4.4
6 		1.6
0 		1.5
1 		7.2
12 		5.0
8 		1.3
1 		3.7 12.4
UCP–CESOP 30 Jan 2022 ? 46–51 37–42
102/116 		30–35
84/94 		3–6
3/7 		3–5
3/7 		1–3
0/2 		1–3
0/2 		5–8
7/13 		4–7
5/9 		1–3
1/2 		7
ICS/ISCTE–GFK/Metris 30 Jan 2022 18,361 51–55 37.4–
41.4
106/118 		26.9–
30.9
75/85 		3.0–
6.0
4/10 		3.0–
6.0
3/9 		0.6–
2.6
1/3 		0.5–
3.1
1/3 		5.0–
8.0
8/14 		4.7–
7.7
9/15 		0.4–
2.4
1/2 		3.5–
6.5
0 		10.5
Intercampus 30 Jan 2022 23,848 ? 36.6–
42.6
108/120 		26.7–
32.7
77/89 		2.4–
6.4
4/10 		2.5–
6.5
3/9 		0.1–
3.6
0/3 		0.2–
3.7
0/4 		3.8–
7.8
6/12 		3.5–
7.5
6/12 		0.2–
2.6
0/2 		10.0
Pitagórica 30 Jan 2022 ? 56–60 37.5–
42.5
100/117 		26.7–
31.7
75/95 		3.0–
7.0
4/8 		2.5–
6.5
4/8 		0.9–
2.9
1/2 		0.8–
2.8
1/2 		4.5–
8.5
6/13 		4.5–
8.5
7/11 		0.7–
3.7
0/1 		10.8
Pitagórica[h] 24–28 Jan 2022 760 ? 36.6
98/113 		32.9
82/100 		5.1
5/13 		5.2
5/14 		1.4
1/5 		1.2
1/2 		5.4
2/8 		5.2
2/5 		1.7
1/3 		5.4
 3.7
Pitagórica[h] 23–26 Jan 2022 608 ? 36.7 31.3 6.1 5.7 2.1 1.0 5.1 4.3 1.8 6.1 5.4
CESOP–UCP 19–26 Jan 2022 2,192 ? 36
95/105 		33
89/99 		6
6/13 		5
4/10 		2
0/2 		2
1/2 		6
7/9 		6
5/10 		2
1/2 		2
0 		3
Pitagórica[h] 22–25 Jan 2022 608 ? 36.6 30.9 6.7 4.2 1.8 1.0 6.7 3.8 1.6 6.7 5.7
Pitagórica[h] 21–24 Jan 2022 608 ? 36.7 31.4 5.7 4.3 1.4 1.8 7.5 3.2 1.0 6.9 5.3
ICS/ISCTE 18–24 Jan 2022 1,003 ? 35
92/106 		33
87/101 		5
4/10 		6
6/12 		1
0/1 		2
1/3 		6
6/12 		6
7/13 		1
1 		5
0 		2
Pitagórica[h] 20–23 Jan 2022 608 ? 35.3 31.4 6.1 4.9 1.6 1.6 6.9 4.7 0.8 6.5 3.9
Pitagórica[h] 19–22 Jan 2022 608 ? 34.1 33.5 5.5 5.1 0.8 1.6 6.6 5.3 1.2 6.2 0.6
Pitagórica[h] 18–21 Jan 2022 608 ? 33.5 34.5 5.7 4.7 0.8 1.6 6.5 5.7 1.2 5.9 1.0
Aximage 16–21 Jan 2022 965 ? 33.8 34.4 6.6 4.5 1.6 3.2 8.0 2.8 1.4 3.7 0.6
Pitagórica[h] 17–20 Jan 2022 608 ? 34.6 33.5 4.9 4.5 1.2 1.6 6.3 6.3 1.6 5.3 1.1
Pitagórica[h] 16–19 Jan 2022 608 ? 36.5 32.9 5.0 5.0 1.0 1.9 6.3 5.2 1.5 4.7 3.6
Pitagórica[h] 15–18 Jan 2022 608 ? 38.7 30.4 5.1 5.3 1.1 1.7 7.2 4.7 1.1 4.7 8.3
CESOP–UCP 12–18 Jan 2022 1,456 ? 37
99/110 		33
89/100 		5
5/8 		5
5/9 		2
0/2 		2
1/2 		6
7/9 		5
4/6 		2
1/2 		3 4
Pitagórica[h] 14–17 Jan 2022 608 ? 39.8 30.4 4.5 5.8 1.3 1.7 7.5 4.3 1.5 3.2 9.4
Pitagórica[h] 13–16 Jan 2022 608 ? 40.1 28.8 5.9 5.9 0.6 1.5 8.0 5.0 1.3 2.9 11.3
Pitagórica[h] 12–15 Jan 2022 608 ? 39.6 29.6 6.0 5.1 0.9 1.7 8.1 4.7 1.5 2.8 10.0
Pitagórica[h] 11–14 Jan 2022 608 ? 38.8 29.3 6.8 4.6 1.3 1.9 7.8 4.9 1.5 3.1 9.5
Pitagórica[h] 10–13 Jan 2022 608 ? 38.9 29.7 6.2 4.6 1.7 2.1 6.9 5.4 1.2 3.3 9.2
Aximage 6–12 Jan 2022 807 ? 38.1 28.5 7.4 4.8 1.8 2.1 9.0 3.7 – 4.6 9.6
CESOP–UCP 6–10 Jan 2022 1,246 ? 39
104/113 		30
81/89 		6
8/12 		5
4/10 		2
0/2 		3
2/4 		6
6/12 		4
3/7 		2
1 		3 9
Intercampus[i] 4–10 Jan 2022 615 ? 35.3 29.3 8.5 6.0 1.1 4.3 7.1 5.6 0.6 2.2 6.0
Pitagórica 30 Dec 2021–9 Jan 2022 600 ? 39.6 30.0 6.4 5.1 1.5 1.8 5.7 5.1 – 4.8 9.6
CESOP–UCP 28 Dec 2021–5 Jan 2022 1,238 ? 38 32 6 6 2 2 5 5 1 3 6
ICS/ISCTE 10–20 Dec 2021 901 ? 38 31 5 6 2 2 7 4 – 5 7
Intercampus[j] 7–14 Dec 2021 603 ? 35.5 26.8 6.6 4.5 1.6 3.5 8.9 6.4 0.8 5.3 8.7
Aximage 9–13 Dec 2021 810 55.1 35.4 33.2 7.3 5.1 1.3 2.5 6.2 3.7 – 5.3 2.2
Pitagórica 7–12 Dec 2021 625 ? 37.0 31.7 4.9 5.9 1.0 3.0 6.3 5.9 – 4.3 5.3
Pitagórica 10–15 Nov 2021 625 ? 38.2 32.1 5.4 5.2 0.8 1.9 7.1 4.2 – 5.1 6.1
Intercampus 5–11 Nov 2021 612 ? 39.0 28.1 7.7 5.3 2.0 4.4 6.3 4.2 0.2 2.8 10.9
CESOP–UCP 29 Oct–4 Nov 2021 878 ? 39 30 7 5 2 3 5 5 – 4 9
ICS/ISCTE 21 Oct–1 Nov 2021 800 ? 40 26 5 6 1 2 10 2 – 8 14
Aximage 28–31 Oct 2021 803 ? 38.5 24.4 8.8 4.6 2.0 2.8 7.7 4.7 – 6.4 14.1
Eurosondagem 18–21 Oct 2021 1,028 ? 38.1 27.5 5.1 5.6 2.5 2.8 9.2 5.5 – 3.7 10.6
Alegerile locale din 2021 26 Sep 2021 N/A 53.6 37.1 32.1 2.9 8.2 1.9 1.1 4.2 1.3 0.5 10.7 5.0
Eurosondagem 20–23 Sep 2021 1,032 ? 41.5 27.2 5.0 5.5 2.0 2.6 8.9 5.2 – 2.1 14.3
Intercampus 14–23 Sep 2021 609 ? 36.8 24.6 9.7 5.5 1.4 3.3 8.6 5.5 0.4 4.2 12.2
Pitagórica 10–19 Sep 2021 609 ? 41.3 25.1 7.1 5.5 2.0 1.8 7.1 4.7 0.4 5.0 16.2
Intercampus 13–20 Aug 2021 612 ? 34.7 25.1 9.1 5.4 1.6 3.5 7.5 6.1 0.2 6.8 9.6
Eurosondagem 16–19 Aug 2021 1,052 ? 41.3 27.3 5.6 6.0 2.1 2.5 9.0 4.5 – 1.7 14.0
Eurosondagem 26–29 Jul 2021 1,025 ? 41.1 27.3 4.8 5.9 2.1 2.2 8.8 3.3 – 4.5 13.8
Intercampus 7–16 Jul 2021 607 ? 34.8 23.4 9.0 6.7 2.8 4.5 9.0 3.1 0.6 6.1 11.4
Aximage 10–12 Jul 2021 763 ? 37.6 25.2 7.8 4.8 0.9 4.6 7.7 5.5 – 5.9 12.4
Eurosondagem 5–8 Jul 2021 1,022 ? 40.8 27.3 5.2 5.2 2.2 2.1 9.0 2.5 – 5.7 13.5
Intercampus 8–16 Jun 2021 608 ? 34.6 22.4 8.9 6.0 3.1 5.2 10.1 6.4 0.6 2.7 12.2
Eurosondagem 31 May–3 Jun 2021 1,021 ? 40.0 27.2 5.5 5.0 2.5 2.2 8.4 2.7 – 6.5 12.8
Aximage 26–30 May 2021 796 ? 38.9 24.0 8.0 5.7 1.4 3.7 7.0 5.2 0.3 5.8 14.9
Eurosondagem 10–13 May 2021 1,008 ? 39.4 27.4 6.6 5.0 2.5 2.4 8.0 2.2 – 6.5 12.0
Intercampus 5–11 May 2021 611 ? 37.9 21.7 8.3 5.5 2.9 4.8 8.3 4.2 1.3 5.1 16.2
CESOP–UCP 3–7 May 2021 1,123 ? 38 28 8 5 3 3 6 5 – 4 10
Aximage 22–25 Apr 2021 830 58.8 38.2 26.1 9.2 5.7 0.4 2.7 7.2 4.9 0.8 4.8 12.1
Intercampus 7–13 Apr 2021 609 ? 36.2 23.3 9.4 5.2 3.1 4.8 9.4 5.0 0.4 3.2 12.9
ICS/ISCTE 5–13 Apr 2021 802 ? 37 29 9 7 1 2 6 1 – 8 8
Eurosondagem 5–8 Apr 2021 1,020 ? 39.6 27.8 6.2 5.2 2.0 2.1 7.7 2.5 – 6.9 11.8
Aximage 24–27 Mar 2021 830 61.0 39.7 23.6 8.6 6.0 1.1 3.2 8.5 4.8 0.8 3.6 16.1
Intercampus 4–10 Mar 2021 615 ? 37.6 23.6 8.3 5.5 2.3 2.5 9.0 5.3 0.7 5.2 14.0
Eurosondagem 1–4 Mar 2021 1,010 ? 39.5 28.2 7.0 4.5 2.2 2.5 7.5 2.1 – 6.5 11.3
Aximage 17–20 Feb 2021 822 57.4 37.6 26.5 7.7 5.8 0.8 4.0 6.5 5.7 1.3 4.1 11.1
Intercampus 8–13 Feb 2021 609 ? 37.6 24.7 8.2 5.8 2.7 3.1 7.3 5.6 0.7 4.3 12.9
Eurosondagem 8–11 Feb 2021 1,022 ? 39.3 27.2 6.9 4.8 2.5 2.0 7.3 3.0 – 7.0 12.1
CESOP–UCP 24 Jan 2021 4,637 ? 35 23 8 6 2 2 9 7 1 7 12
Pitagórica 7–18 Jan 2021 629 ? 42.6 25.7 5.4 5.4 1.6 2.3 6.8 5.0 – 5.4 16.9
Aximage 9–15 Jan 2021 1,183 53.7 39.9 26.6 7.2 5.0 0.8 3.5 7.5 3.5 0.6 5.5 13.3
CESOP–UCP 11–14 Jan 2021 2,001 ? 39 28 7 6 2 2 8 5 – 3 11
Eurosondagem 11–14 Jan 2021 1,021 ? 39.0 28.0 6.5 5.3 2.1 2.2 5.5 1.3 – 10.1 11.0
Pitagórica 29 Dec 2020–10 Jan 2021 629 ? 41.4 28.0 7.1 5.1 1.2 2.2 5.9 4.1 – 5.1 13.4
Intercampus 4–7 Jan 2021 603 ? 38.0 24.1 9.1 5.7 2.3 3.6 9.1 3.8 0.2 4.1 13.9
Pitagórica 22 Dec 2020–3 Jan 2021 629 ? 40.9 26.3 7.3 4.1 1.4 1.8 8.4 2.8 0.2 6.9 14.6
Pitagórica 17–27 Dec 2020 629 ? 39.7 27.9 5.6 4.1 2.3 1.7 9.1 3.3 – 6.2 11.8
Aximage 19–22 Dec 2020 812 55.0 38.5 25.4 8.5 5.7 0.3 4.7 7.7 3.5 0.5 5.2 13.1
Pitagórica 17–20 Dec 2020 629 ? 40.3 28.5 5.5 5.3 1.8 2.2 8.4 2.4 – 5.5 11.8
Intercampus 14–18 Dec 2020 603 ? 38.0 23.6 7.3 5.4 3.2 3.4 7.7 4.5 0.9 6.0 14.4
Pitagórica 10–13 Dec 2020 629 ? 41.9 26.0 6.7 5.4 1.9 2.3 8.3 1.5 – 6.0 15.9
CESOP–UCP 4–11 Dec 2020 1,315 ? 37 30 7 7 3 3 6 5 – 2 7
Eurosondagem 7–10 Dec 2020 1,020 ? 38.8 29.4 7.2 5.3 2.5 2.0 5.2 1.1 – 8.5 9.4
Aximage 23–26 Nov 2020 647 58.4 37.2 23.9 7.9 5.8 1.0 6.5 7.5 2.2 0.6 7.4 13.3
ICS/ISCTE 11–25 Nov 2020 802 ? 39 25 8 7 2 2 7 1 – 9 14
Intercampus 9–16 Nov 2020 622 ? 37.1 24.2 7.7 4.9 4.1 5.3 7.3 3.3 1.8 4.4 12.9
Eurosondagem 2–5 Nov 2020 1,011 ? 38.3 29.7 8.3 5.8 2.7 2.2 5.0 1.0 – 7.0 8.6
Aximage 22–26 Oct 2020 694 59.1 35.5 27.0 10.0 5.7 1.2 5.2 5.4 3.2 0.4 6.4 8.5
Intercampus 6–11 Oct 2020 618 ? 37.5 24.8 11.0 4.3 4.1 4.1 7.7 2.4 0.4 3.7 12.7
Eurosondagem 5–8 Oct 2020 1,010 ? 38.8 29.0 8.1 5.5 3.3 2.0 4.8 1.3 – 7.2 9.8
ICS/ISCTE 14–24 Sep 2020 801 ? 37 27 8 6 2 4 7 2 – 6 10
Aximage 12–15 Sep 2020 603 55.1 37.6 23.9 8.3 5.6 1.1 4.8 6.8 2.6 1.2 8.1 13.7
Eurosondagem 7–10 Sep 2020 1,022 ? 38.5 28.2 8.3 5.8 2.5 3.3 4.5 1.0 – 7.9 10.3
Intercampus 4–9 Sep 2020 614 ? 37.4 24.3 9.9 5.1 4.3 4.1 7.4 2.1 0.4 5.0 13.1
Intercampus 6–11 Aug 2020 601 ? 39.6 24.8 8.5 6.1 4.4 3.2 7.9 2.8 0.0 2.7 14.8
CESOP–UCP 13–18 Jul 2020 1,482 ? 39 26 7 6 3 3 7 3 – 6 13
Intercampus Arhivat în , la Wayback Machine. 8–13 Jul 2020 620 ? 39.0 23.9 10.4 6.2 4.8 3.0 6.2 2.8 0.4 3.2 15.1
Aximage 5–8 Jul 2020 624 55.9 40.4 26.7 8.5 6.0 2.1 2.6 5.2 2.1 0.1 6.3 13.7
Eurosondagem 29 Jun–2 Jul 2020 1,025 ? 38.4 29.3 8.4 6.0 2.2 2.8 4.4 1.1 – 7.4 9.1
Intercampus 9–13 Jun 2020 610 ? 40.0 24.1 9.8 6.2 4.1 3.1 6.8 1.9 0.8 3.2 15.9
Aximage 5–8 Jun 2020 605 59.2 39.9 25.8 8.0 4.9 1.2 4.3 5.3 1.4 0.2 9.0 14.1
Eurosondagem Arhivat în , la Wayback Machine. 1–4 Jun 2020 1,021 ? 38.0 29.3 8.0 5.3 2.7 3.0 4.1 1.1 – 8.5 8.7
Pitagórica 16–24 May 2020 802 ? 44.8 24.1 6.1 5.8 2.8 3.3 6.4 1.6 – 5.1 20.7
Eurosondagem 17–20 May 2020 2,120 ? 37.9 30.0 8.1 5.2 3.2 2.2 4.3 1.2 – 7.9 7.9
Intercampus 5–9 May 2020 620 ? 40.3 23.3 9.0 5.9 3.6 3.6 6.8 3.2 0.7 3.6 17.0
Eurosondagem[nefuncțională] 4–7 May 2020 1,005 ? 37.7 29.4 8.3 5.5 3.0 2.5 4.0 1.2 – 8.4 8.3
Pitagórica 15–26 Apr 2020 605 ? 41.9 23.1 8.1 5.6 2.6 2.6 7.3 2.6 – 6.2 18.8
Intercampus Arhivat în , la Wayback Machine. 9–14 Apr 2020 623 ? 35.4 23.3 11.9 5.8 3.9 4.9 7.8 2.4 0.7 3.9 12.1
Eurosondagem 29 Mar–2 Apr 2020 1,008 ? 37.5 27.2 9.0 6.0 2.8 2.4 3.6 1.2 – 10.3 10.3
Pitagórica 13–21 Mar 2020 605 ? 41.7 25.2 8.6 5.4 2.9 3.1 8.1 2.0 – 3.1 16.5
Intercampus 13–19 Mar 2020 611 ? 31.4 21.9 14.5 6.1 3.6 5.9 8.6 2.3 0.2 5.5 9.5
Eurosondagem Arhivat în , la Wayback Machine. 1–5 Mar 2020 1,011 ? 37.3 27.4 8.8 6.3 2.9 2.8 3.3 1.1 – 10.1 9.9
Aximage 14–18 Feb 2020 839 56.1 35.1 26.1 7.7 5.4 2.1 4.1 4.3 2.5 0.7 12.0 9.0
Intercampus 11–17 Feb 2020 614 ? 31.1 23.8 13.2 6.3 3.5 5.4 6.9 2.9 0.8 6.1 7.3
Eurosondagem Arhivat în , la Wayback Machine. 2–6 Feb 2020 1,020 ? 37.4 26.7 9.0 6.5 3.3 3.1 2.5 1.1 0.5 9.9 10.7
ICS/ISCTE 22 Jan–5 Feb 2020 800 ? 33 28 9 8 4 3 6 2 1 6 5
Intercampus 19–24 Jan 2020 619 ? 32.8 25.8 11.9 6.2 1.9 6.0 6.2 2.3 1.7 5.2 7.0
Eurosondagem Arhivat în , la Wayback Machine. 5–9 Jan 2020 1,010 ? 37.2 26.5 9.6 6.6 3.5 3.6 2.2 1.3 0.6 8.9 10.7
Intercampus Arhivat în , la Wayback Machine. 12–17 Dec 2019 606 ? 33.9 25.7 10.7 6.3 3.9 6.1 5.7 2.4 1.1 4.2 8.2
Eurosondagem Arhivat în , la Wayback Machine. 8–12 Dec 2019 1,019 ? 37.1 26.9 9.5 7.1 3.6 3.5 1.9 1.1 0.6 8.7 10.2
Intercampus Arhivat în , la Wayback Machine. 20–26 Nov 2019 604 ? 34.9 24.9 10.8 8.1 2.9 4.8 4.8 2.9 2.7 3.2 10.0
Eurosondagem 17–21 Nov 2019 1,011 ? 36.9 27.1 10.1 6.9 4.0 3.3 – – – 11.7 9.8
Aximage 8–11 Nov 2019 639 ? 37.4 27.1 10.4 6.2 4.0 3.2 3.0 1.3 0.9 6.5 10.3
Intercampus Arhivat în , la Wayback Machine. 22–28 Oct 2019 604 ? 35.6 24.8 10.7 6.9 4.4 5.3 2.5 0.8 2.7 6.3 10.8
Alegerile parlamentare din 2019 6 Oct 2019 N/A 48.6 36.3
108 		27.8
79 		9.5
19 		6.3
12 		4.2
5 		3.3
4 		1.3
1 		1.3
1 		1.1
1 		8.8
0 		8.5

Rezultate

[modificare | modificare sursă]

La nivel național

[modificare | modificare sursă]
Rezumatul rezultatelor alegerilor pentru Adunarea Republicii din 30 ianuarie 2022
Partide Voturi % ±pp Schimbare Membrii parlamentului MP %/
voturi %
2019 2022 ± % ±
Socialiștii 2,246,637 41.68 ▲5.0 106 117 ▲11 51.77 ▲4.9 1.24
Social Democrații 1,498,605 27.80 ▲1.4 72 71 ▼1 31.42 ▼0.4 1.13
CHEGA 385,559 7.15 ▲5.9 1 12 ▲11 5.31 ▲4.9 0.74
Inițiativa Liberală 268,414 4.98 ▲3.7 1 8 ▲7 3.54 ▲3.1 0.71
Coaliția Democrată Unitară 236,635 4.39 ▼2.1 12 6 ▼6 2.65 ▼2.6 0.60
Blocul Stângii 240,265 4.46 ▼5.2 19 5 ▼14 2.21 ▼6.2 0.50
Madeira în Primul Rând (PSD/CDS–PP)[a] 50,634 0.94 ▼0.2 3 3 ▬0 1.33 ▬0.0 1.41
Alianța Democrată (PSD/CDS–PP/PPM)[b] 28,520 0.53 ▼0.1 2 2 ▬0 0.88 ▬0.0 1.66
Oameni-Animale-Natură 82,250 1.53 ▼1.8 4 1 ▼3 0.44 ▼1.3 0.29
LIVRE 68,975 1.28 ▲0.2 1 1 ▬0 0.44 ▬0.0 0.34
Popularii 86,578 1.61 ▼2.4 5 0 ▼5 0.00 ▼2.2 0.0
Reacționați, Includeți, Reciclați 22,553 0.42 ▼0.3 0 0 ▬0 0.00 ▬0.0 0.0
Împreună pentru Popor 10,935 0.20 ▬0.0 0 0 ▬0 0.00 ▬0.0 0.0
Partidul Comunist Muncitoresc Portughez 10,755 0.20 ▼0.5 0 0 ▬0 0.00 ▬0.0 0.0
Alternativa Democrată Națională[e] 10,001 0.19 ▲0.0 0 0 ▬0 0.00 ▬0.0 0.0
Partidul Pământului 6,437 0.12 ▼0.1 0 0 ▬0 0.00 ▬0.0 0.0
Mișcarea Alternativa Socialistă 5,986 0.11 ▲0.0 0 0 ▬0 0.00 ▬0.0 0.0
Volt Portugalia 5,513 0.10 N/A N/A 0 N/A 0.00 N/A 0.0
Ridică-te[d] 4,756 0.09 ▼0.2 0 0 ▬0 0.00 ▬0.0 0.0
Partidul Muncitoresc Portughez 3,239 0.06 ▼0.1 0 0 ▬0 0.00 ▬0.0 0.0
Noi, Cetățenii! 2,997 0.06 ▼0.1 0 0 ▬0 0.00 ▬0.0 0.0
Alianța 1,902 0.04 ▼0.8 0 0 ▬0 0.00 ▬0.0 0.0
Partidul Popular Monarhist 260 0.00 ▼0.2 0 0 ▬0 0.00 ▬0.0 0.0
Total valid 5,278,406 97.93 ▲2.2 226 226 ▬0 100.00 ▬0 —
Blank ballots 61,762 1.15 ▼1.4
Invalid ballots 49,537 0.92 ▼0.8
Total 5,389,705 100.00
Registered voters/turnout 9,298,390 57.96 ▲3.5
Source: Ministério da Administração Interna (99.13% counted)
Vote share
PS
 
 41.68%
PSD
 
 27.80%
CH
 
 7.15%
IL
 
 4.98%
BE
 
 4.46%
CDU
 
 4.39%
CDS-PP
 
 1.61%
PAN
 
 1.53%
L
 
 1.28%
MF
 
 0.94%
AD
 
 0.53%
Others
 
 1.58%
Blank/Invalid
 
 2.07%
Parliamentary seats
PS
 
 51.77%
PSD
 
 31.42%
CH
 
 5.31%
IL
 
 3.54%
CDU
 
 2.65%
BE
 
 2.21%
MF
 
 1.33%
AD
 
 0.88%
PAN
 
 0.44%
L
 
 0.44%

Hărți

[modificare | modificare sursă]
  • Rezultate complete pe circumscripție electorală
    Rezultate complete pe circumscripție electorală
  • Puterea partidelor pe districte
    Puterea partidelor pe districte
  • Cel mai puternic partid după municipalitate
    Cel mai puternic partid după municipalitate
  • Ponderea Partidului Socialist (PS) pe municipiu
    Ponderea Partidului Socialist (PS) pe municipiu
  • Ponderea Partidului Social Democrat (PSD) pe municipiu
    Ponderea Partidului Social Democrat (PSD) pe municipiu
  • Ponderea CHEGA (CH) pe municipalitate
    Ponderea CHEGA (CH) pe municipalitate
  • Ponderea Inițiativei Liberale (IL) pe municipalitate
    Ponderea Inițiativei Liberale (IL) pe municipalitate
  • Ponderea Blocului de Stânga (BE) pe municipiu
    Ponderea Blocului de Stânga (BE) pe municipiu
  • Ponderea Coaliției Democrate Unitare (CDU) pe municipiu
    Ponderea Coaliției Democrate Unitare (CDU) pe municipiu
  • Ponderea CDS-Partidul Popular (CDS-PP) pe municipiu
    Ponderea CDS-Partidul Popular (CDS-PP) pe municipiu
  • Ponderea Oameni-Animale-Natură (PAN) pe municipiu
    Ponderea Oameni-Animale-Natură (PAN) pe municipiu
  • Ponderea Livre (L) pe municipiu
    Ponderea Livre (L) pe municipiu

Urmări și reacții

[modificare | modificare sursă]

Partidul Socialist (PS) al actualului premier António Costa a câștigat o neașteptată majoritate absolută în Adunarea Republicii, pentru a doua oară în istoria partidului.[23] PS a obținut 41.7% din voturi și 117 locuri, cu un loc mai mult decât minimul necesar pentru a forma majoritatea absolută.[24] PS a câștigat cele mai multe voturi în toate districtele din Portugalia continentală, eșuând doar să câștige Madeira.[25] Comentatorii au considerat că PS a beneficiat de un transfer al alegătorilor BE și ai Coaliției Democrate Unitare (CDU) către ei.[26] Costa a spus că „majoritatea sa absolută nu înseamnă putere absolută” și că ar fi în continuare deschis să formeze o coaliție, deși nu mai este o cerință pentru a guverna.[27] De asemenea, el a promis reforme, spunând: „Au fost create condițiile pentru realizarea investițiilor și a reformelor pentru ca Portugalia să fie mai prosperă, mai echitabilă, mai inovatoare."[28]

Partidul Social Democrat (PSD) a rămas stabil, sondajele de opinie neperformante au prezis o cursă strânsă cu PS. PSD a câștigat 29,3% din voturi, o pondere ceva mai mare decât în ​​2019, și a primit 76 de mandate, cu un loc mai puțin decât la alegerile precedente. PSD a fost depășit de PS în districte precum Leiria și Viseu și a pierdut districtul Bragança cu doar 15 voturi în fața PS. După alegeri, liderul partidului Rui Rio a anunțat că va demisiona din conducere.[29][30]

CHEGA a terminat pe poziția a treia, câștigând 12 locuri și 7.2% din voturi.[31] Inițiativa Liberală (IL) a terminat pe poziția a patra, cu 8 locuri în parlament și 5.0% din voturi.[32] Ambele partide au cunoscut un val de alegători și au înregistrat câștiguri la aceste alegeri.[33] Liderul CHEGA André Ventura a celebrat o "mare seară", deși partidul a primit cu peste 100.000 de voturi mai puține decât a primit Ventura la alegerile prezidențiale de anul precedent, alegeri în care prezența la vot a fost mai mică. El a acuzat majoritatea PS iar pe liderul PSD Rio l-a criticat pentru că nu a format o alianță între cele două partide de dreapta și a declarat „De acum înainte nu va mai exista o opoziție blândă. Ne vom asuma rolul de a fi adevărata opoziție față de socialiști și de a reda demnitatea acestei țări."[34] Liderul IL João Cotrim de Figueiredo de asemenea, a sărbătorit suficiente câștiguri pentru a forma un grup parlamentar și a spus că partidul său va fi o „opoziție fermă față de socialism".[35]

Atât BE, cât și CDU au suferit pierderi, fiind depășite de CHEGA și IL, cu 5 locuri și 4,5% din voturi;[36] respingerea bugetului pe 2022 a fost considerată a fi un factor de pierdere de voturi și locuri, precum și votul tactic pentru a evita o majoritate cu PSD.[37] CDU a câștigat 6 locuri și a obținut 4.4% din voturi, în timp ce a pierdut locuri în districtele Évora și Santerém.[38] Partidul Ecologist "Verzii" (PEV) a pierdul toate locurile din parlament pentru prima dată.[39] Catarina Martins de la BE a acuzat PS că a creat o „criză falsă” despre care credea că a dus la alegeri polarizate care a penalizat partidele din stânga PS. Ea a vorbit și împotriva victoriilor celor de la CHEGA.[40] Liderul Partidului Comunist Portughez Jerónimo de Sousa a făcut o declarație similară față de PS.[41]

CDS–Partidul Popular (CDS–PP) a pierdut toate locurile pentru prima dată, primind 1,6% din voturi. Liderul partidului Francisco Rodrigues dos Santos și-a anunțat demisia.[42][43] Tot din cauza votului tactic, Partidul Oamenilor, Animalelor și Naturii (PAN) a suferit înfrângeri, câștigând 1 loc și 1,5% din voturi, cu 3 locuri mai puține decât la alegerile precedente.[44] Liderul PAN Inês Sousa Real și-a exprimat dezamăgirea față de acest rezultat, și a spus că o majoritate absolută poate fi dăunătoare pentru democrație.[45] LIVRE a câștigat 1 loc și a primit 1,1% din voturi, păstrând singurul loc câștigat la alegerile precedente, liderul partidului Rui Tavares fiind ales în circumscripția din Lisabona.[46] Tavares a promis că îl va convinge pe Costa să colaboreze cu alte partide de stânga.[47]

Prezența la vot a fost cea mai ridicată de la alegerile parlamentare din 2011 încoace, 57,9% dintre alegătorii înregistrați au votat.[48]

Reacții internaționale

[modificare | modificare sursă]

Premierul Spaniei Pedro Sánchez, liderul Partidul Socialist, l-a felicitat pe Costa pe Twitter, declarând că "Portugalia încă odată a optat pentru un proiect social democrat care combină creșterea cu justiția socială. Împreună vom continua să promovăm in țările noastre și în Europa un răspuns socialist la provocările care ni se arată."[49] Prim-vicepreședintele Comisiei Europene Frans Timmermans a salutat victoria lui Costa pe Twitter ca o "importantă victorie pentru Portugalia și Europa."[50] Keir Starmer, liderul opoziției din Marea Britanie și al Partidul Laburist, l-a felicitat pe Costa pe Twitter pentru "o victorie pentru seriozitate în guvern, prosperitate comună și justiție socială."[51]

Premierul Indiei Narendra Modi l-a felicitat pe Costa, care este un Luso-indian, pe Twitter "pentru performanța răsunătoare la alegerile parlamentare din Portugalia și realegerea sa." De asemenea a declarat: "Asteptam cu nerabdare sa continuam aprofundarea relatiei calde si testate de timp cu Portugalia."[52] Luiz Inácio Lula da Silva, fostul președinte al Braziliei și candidat la alegerile prezidențiale din Brazilia din 2022, i-a felicitat pe Costa și pe cei din PS pentru "marea lor victorie electorală din Portugalia", urându-le "mult noroc".[53]

Note explicative

[modificare | modificare sursă]
  1. ^ a b c In Madeira, the PSD and the CDS–PP contested the elections in a coalition called Madeira First (Madeira Primeiro).
  2. ^ a b c d In Azores, the PSD, the CDS–PP, and the People's Monarchist Party (PPM) contested the elections in a coalition called Democratic Alliance (Aliança Democrática).
  3. ^ The Portuguese Communist Party (PCP) and the Ecologist Party "The Greens" (PEV) have contested every election since 1987 in a coalition called the Unitary Democratic Coalition (CDU) and won a combined 6.3% of the vote and elected 12 MPs to parliament in 2019.
  4. ^ a b In July 2020, the National Renovator Party (PNR) changed its name to Rise Up (E).
  5. ^ a b In September 2021, the Democratic Republican Party (PDR) changed its name to the National Democratic Alternative (ADN).
  6. ^ PPM list only in Madeira
  7. ^ 99.13% counted, 4 seats not yet assigned
  8. ^ a b c d e f g h i j k l m n o Tracking Poll
  9. ^ Results presented here exclude undecideds (17.8%). With their inclusion results are: PS: 29.0%; PSD: 24.1%; BE: 7.0%; CHEGA: 5.8%; CDU: 4.9%; IL: 4.6%; PAN: 3.5%; CDS-PP: 0.9%; Livre: 0.5%; Others/Invalid: 1.9%.
  10. ^ Results presented here exclude undecideds (17.1%). With their inclusion results are: PS: 29.4%; PSD: 22.2%; CHEGA: 7.4%; BE: 5.5%; IL: 5.3%; CDU: 3.7%; PAN: 2.9%; CDS-PP: 1.3%; Livre: 0.7%; Others/Invalid: 4.4%.

Note

[modificare | modificare sursă]
  1. ^ „Portugal election: Socialists re-elected but far-right make gains” (în engleză). euronews. . Accesat în . 
  2. ^ „IFES Election Guide | Elections: Portugal Assembly of the Republic 2021”. www.electionguide.org. Accesat în . 
  3. ^ „Parlamento chumba Orçamento do Estado”. SIC Notícias. . 
  4. ^ Ferreira, Ricardo Simões (), „Marcelo marca eleições para 30 de janeiro”, DN (în portugheză), accesat în  
  5. ^ „Portugal holds presidential election as COVID-19 cases spiral”, Reuters (în engleză), , accesat în  
  6. ^ Gomes, Margarida. „Rui Rio quer autárquicas entre 22 de Novembro e 14 de Dezembro” (în portugheză). PÚBLICO. Accesat în . 
  7. ^ „Portugal's ruling Socialists lead in local elections but lose Lisbon”, Reuters (în engleză), accesat în  
  8. ^ „Wayback Machine” (PDF). web.archive.org. Arhivat din original în . Accesat în . 
  9. ^ „Electoral law to the Assembly of the Republic” (PDF). 
  10. ^ „Wayback Machine” (PDF). web.archive.org. Arhivat din original (PDF) la . Accesat în . 
  11. ^ „People - Political Science - Trinity College Dublin”. www.tcd.ie. Accesat în . 
  12. ^ „People - Political Science - Trinity College Dublin”. www.tcd.ie. Accesat în . 
  13. ^ "Covid-19: variante Ómicron com prevalência de 93%. Foi detectada outra linhagem em Portugal ", Público, 18 January 2022. Retrieved 19 January 2022.
  14. ^ "Legislativas: Governo pediu parecer à PGR para saber se isolamento impede direito de voto (com áudio)", Jornal Económico, 5 January 2022. Retrieved 19 January 2022.
  15. ^ "Eleitores em isolamento vão poder sair de casa para votar", TSF radio, 19 January 2022. Retrieved 19 January 2022.
  16. ^ "Voto antecipado. Inscrições "muito aquém do esperado", lamenta Governo", RTP, 21 January 2022.
  17. ^ "Mais de 285 mil votaram antecipadamente para as legislativas. 90% dos inscritos", Jornal de Negócios, 26 January 2022.
  18. ^ Livre: "A partir deste momento tudo o que Joacine disser ou fizer na ação política não nos representa", Observador, 31 January 2020. Retrieved 31 January 2020.
  19. ^ Mais uma saída do PAN. Cristina Rodrigues deixa partido e passa a deputada não inscrita, Sapo, 26 June 2020. Retrieved 26 June 2020.
  20. ^ "AR 2022 – Sorteio das candidaturas", Comissão Nacional de Eleições, 23 December 2021. Retrieved 23 December 2021.
  21. ^ "PPM e PURP fora das legislativas: Constitucional chumba coligação duas vezes ", Público, 22 December 2021. Retrieved 22 December 2021.
  22. ^ „Resultados Globais”. Ministry of Internal Administration. Accesat în . 
  23. ^ „Portugal election: Socialists win unexpected majority”, BBC News (în engleză), , accesat în  
  24. ^ Almeida, São José. „Os eleitores deram ao PS a maioria absoluta que Costa pediu” (în portugheză). PÚBLICO. Accesat în . 
  25. ^ Relvas, Rafaela Burd. „Distrito a distrito, quem ganhou e quem perdeu” (în portugheză). PÚBLICO. Accesat în . 
  26. ^ „Maioria absoluta de Costa foi à custa de 344.861 votos da esquerda. Veja como quebrou quatro dogmas eleitorais” (în portugheză). Expresso. . Accesat în . 
  27. ^ Jones, Sam (). „Portugal general election: Socialists win surprise outright majority”. The Guardian. Accesat în . 
  28. ^ „Portugal's ruling Socialists win re-election with outright majority”. France 24. . Accesat în . 
  29. ^ „"Auf Wiedersehen": como o voto útil em Costa acabou com a "utilidade" de Rio” (în portugheză). Expresso. . Accesat în . 
  30. ^ Soares Botelho, Pedro (). „Auf Wiedersehen? Perante a derrota, Rui Rio pergunta como pode ser ser útil ao partido”. SAPO (în portugheză). Accesat în . 
  31. ^ „André Ventura: ″A partir de agora, vai haver a oposição que faltou ao PS″” (în portugheză). www.jn.pt. Accesat în . 
  32. ^ „País acorda ″hoje mais liberal″ com IL como quarta força política e oito deputados” (în portugheză). www.jn.pt. Accesat în . 
  33. ^ „Portugal's ruling Socialists win re-election with outright majority” (în engleză). France 24. . Accesat în . 
  34. ^ „Portugal's ruling Socialists win re-election with outright majority”. France 24. . Accesat în . 
  35. ^ „João Cotrim de Figueiredo: "Grupo parlamentar da Iniciativa Liberal será oposição firme ao socialismo"”. SIC Notícias (în portugheză). . Accesat în . 
  36. ^ „De 19 para cinco. Foi assim que o BE saiu das legislativas” (în portugheză). www.dn.pt. Accesat în . 
  37. ^ Gomes, Celso (). „Portugal: How the Left Won and Lost a Parliamentary Election”. Europe Elects. Accesat în . The poor result of all these parties is not due to a rise of the right; its vote was hollowed out from the left, by PS. Given the snap election was called because the 2022 budget put forth by PS failed at the first hurdle, at first glance it appears electors penalised the parties who voted it down. However, it is likely that a subset of these vote transfers does not reflect a change of political orientation. Instead, they would be attributed to tactical voting for PS by electors startled by the possibility of a PSD plurality. Amongst the damage, this should be a silver lining for left-wing parties—it is the electorate they may easily claw back. 
  38. ^ Baptista, Inês. „CDU perde metade dos mandatos mas "a luta continua"” (în portugheză). Observador. Accesat în . 
  39. ^ „Verdes perdem representação parlamentar” (în portugheză). www.jornaldenegocios.pt. Accesat în . 
  40. ^ „Catarina Martins fala em "crise artificial" criada pelo PS e promete combater "deputados racistas"”. Rádio e Televisão de Portugal (în portugheză). . Accesat în . 
  41. ^ „Jerónimo culpa "extrema" bipolarização mas diz que quem "perde a coragem, perde tudo"”. SAPO (în portugheză). . Accesat în . 
  42. ^ „Diogo Feio apela a reflexão sobre "tudo" no CDS. Incluindo a extinção” (în portugheză). Expresso. . Accesat în . 
  43. ^ Rodrigues, Sofia (). „CDS fica fora do Parlamento e líder demite-se”. Público (în portugheză). 
  44. ^ Begonha, Ana Bacelar. „PAN elege no último minuto, mas sai destas eleições como um dos grandes derrotados” (în portugheză). PÚBLICO. Accesat în . 
  45. ^ Peres Pinto, Sónia (). „Inês Sousa Real passa a única deputada do PAN”. Jornal SOL (în portugheză). Accesat în . 
  46. ^ „O Livre faz oito anos, Rui Tavares vai ser deputado e Ana vai pintar o cabelo de verde. Cantam todos juntos por "uma terra sem amos"”. CNN Portugal (în portugheză). . Accesat în . 
  47. ^ Pincho, João Pedro (). „A festa de anos do Livre teve a eleição de Rui Tavares como brinde”. Público (în portugheză). Accesat în . 
  48. ^ „Inês Sousa Real passa a única deputada do PAN” (în portugheză). Jornal SOL. Accesat în . 
  49. ^ Pincha, João Pedro. „A festa de anos do Livre teve a eleição de Rui Tavares como brinde” (în portugheză). PÚBLICO. Accesat în . 
  50. ^ „Congratulations to Antonio Costa for your General Election win. It is a victory for seriousness in government, shared prosperity and social justice”. Twitter. Accesat în . 
  51. ^ keir_starmer. „Congratulations to Antonio Costa for your General Election win.
    It is a victory for seriousness in government, shared prosperity and social justice”     (Tweet). Accesat în .     
  52. ^ „PM Modi congratulates Portuguese counterpart on election win”. The New Indian Express. . Accesat în . 
  53. ^ „Lula da Silva felicita PS e António Costa por 'grande vitória'”. Jornal de Notícias (în portugheză). . Accesat în . 

Vezi și

[modificare | modificare sursă]
Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Alegeri_legislative_în_Portugalia,_2022&oldid=16468655