Sari la conținut

Casa Negustorilor din Brașov

45°38′30″N 25°35′22″E (Casa Negustorilor din Brașov) / 45.6417°N 25.5894°E
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Casa Negustorilor din Brașov
Casa Negustorilor (Kaufhaus)
Casa Negustorilor (Kaufhaus)
Poziționare
Coordonate45°38′30″N 25°35′22″E ({{PAGENAME}}) / 45.6417°N 25.5894°E
LocalitateBrașov, Brașov Modificați la Wikidata
JudețBrașov
Țara România[1]  Modificați la Wikidata
AdresaPiața Sfatului 14, municipiul Brașov[1]
Edificare
Data începerii construcției  Modificați la Wikidata
Data finalizării1547
Clasificare
Cod LMIBV-II-m-A-11573
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Casa Negustorilor, monument de arhitectură din orașul Brașov (cod LMI BV-II-m-A-11573),[2] a fost construită între anii 1541-1547 de Apollonia Hirscher, văduva judelui Brașovului, Lukas Hirscher. De-a lungul vremii, clădirea a purtat denumiri diferite precum „Podul Bătușilor” sau „Casa Hirscher”.

Istoric

[modificare | modificare sursă]

Clădirea Casei Negustorilor a fost construită pe Șirul Florilor (latura de est a Pieței Sfatului) de către Apollonia Hirscher, cea mai bogată femeie din Brașov în secolul al XVI-lea. Apollonia s-a născut la Sibiu și s-a mutat la Brașov după căsătoria cu Lukas Hirscher, judele orașului. După moartea soțului ei în anul 1541, ea a moștenit și a condus cu pricepere afacerile familiei care se întindeau până în Austria și în Turcia și a fost considerată parte din Patriciatul Săsesc al vremii.[3]

Pe lângă talentul în afaceri, Apollonia Hirscher, cu vederi mai largi decât mulți dintre compatrioții ei brașoveni, a ținut mult la comunitatea în care a trăit, a întemeiat mai multe fundații și a donat o mare parte din averea ei orașului. Printre numeroasele ei donații s-a numărat și „Casa Negustorilor“, o clădire impunătoare, finalizată în 1545, Apollonia dorind să dea negustorilor brașoveni o hală mare de vânzare, cu un târg permanent de mostre.[4]

Casa Negustorilor din Piața Sfatului în anul 1848
Casa Negustorilor din Piața Sfatului în anul 1848

Clădirea a fost construită ca o imensă piață acoperită, aici venind negustorii și meșteșugarii vremii pentru a-și vinde marfa. Casa Negustorilor a fost inspirată după un model italian care permitea intrarea în curte a căruțelor cu mărfuri, pentru a putea fi descărcate în interior. În acea vreme aici se putea găsi practic tot ce avea nevoie o comunitate în materie de mărfuri.[3]

Arcadele Casei Negustorilor scuteau pe negustori să-și desfacă și să-și vândă marfa în ploaie (la fel ca în Berna).[5]

În perioada medievală Brașovul a fost un mare centru comercial și aici au existat aproximativ 50 de bresle. Noua clădire a devenit imediat un loc de desfacere a mărfurilor executate de diferite bresle, în special cea a cizmarilor, de unde și denumirea de „Podul Bătușilor” („bătuș” însemnând cizmă).[6]

Odată cu slăbirea și mai apoi dispariția breslelor, Casa Negustorilor și-a pierdut destinația sa tradițională și a devenit în cele din urmă restaurant, dar și, conform unui proces verbal din data de 12 august 1939, sediu de policlinică și de prăvălii (aici existând atunci o librărie, o fierărie, o drogherie, patru măcelării, o prăvălie de cafea, o pravălie pentru fructe, etc).[7]

În timpul comunismului aici a funcționat cunoscutul restaurant „Cerbul Carpatin”. În prezent, clădirea este declarată monument istoric și adăpostește galerii comerciale, o cafenea și un restaurant.[8]

Arhitectură

[modificare | modificare sursă]

Clădirea a ocupat primul loc ca mărime între construcțiile civile ale Brașovului din secolul al XVI-lea, având lungimea de 67,40 metri și fiind alcătuită din două pavilioane separate printr-o curte interioară, unite la extremitățile frontale. Stâlpii de piatră, amintind stilul Renașterii, arcadele de la parter și cele de la etaj, acoperișul abrupt acoperit cu țiglă roșie, coborât până sub limita superioară a zidurilor, dau construcției un aspect solid și masiv.[4]

Intrarea arcuită dinspre Piața Sfatului, care a păstrat forma inițială, reprezintă principala intrare a clădirii. Vestigiile unor vechi ziduri amintesc configurația din trecut a pavilionului, cu două birouri și două magazii mari, destinate probabil oficiului vamal. Pivnița spațioasă, cu bolți largi și masive, era compartimentată în partea dinspre piață, potrivit structurii încăperilor de la parter. O parte din pivniță era însă special amenajată pentru păstrarea vinurilor.

Puternicul incendiu de la 1689, precum și cele ulterioare, au afectat și Casa Negustorilor. Între 1759-1847 au avut loc transformări arhitecturale radicale care au adus construcția în forma ei actuală.[9]

Galerie

[modificare | modificare sursă]
  • Casa Negustorilor
    Casa Negustorilor
  • Casa Negustorilor, latura din str. Hirsher
    Casa Negustorilor, latura din str. Hirsher
  • Casa Negustorilor și Tâmpa
    Casa Negustorilor și Tâmpa
  • Piața Sfatului cu Casa Negustorilor
    Piața Sfatului cu Casa Negustorilor
  • Vedere spre Piața Sfatului
    Vedere spre Piața Sfatului
  • Detaliu deasupra intrării principale
    Detaliu deasupra intrării principale

Referințe

[modificare | modificare sursă]
  1. ^ a b Monuments database,  
  2. ^ „Institutul Național al Patrimoniului - Lista Monumentelor Istorice”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  3. ^ a b „Casa Negustorilor - Municipiul Brașov”. Accesat în . 
  4. ^ a b Brașovul de altădată, Pușcariu, 1977, p. 77
  5. ^ Brașovul de altădată, Pușcariu, 1977, p. 86
  6. ^ Brașovul de altădată, Pușcariu, 1977, p. 35
  7. ^ „Primăria Brașov cere în instanță retrocedarea Casei Hirscher”. Accesat în . 
  8. ^ „Cea mai bogată femeie din Brașovul medieval a construit „Casa Negustorilor" după ce fiica ei sa revenit din morți, iar o stradă îi poartă numele”. Adevărul. Accesat în . 
  9. ^ Ștefan Petraru, Constantin Catrina, Brașovul memorial, București, 1976.

Bibliografie

[modificare | modificare sursă]
  • Pușcariu, Sextil; Brașovul de altădată, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1977

Vezi și

[modificare | modificare sursă]

Legături externe

[modificare | modificare sursă]

Materiale media legate de Casa Negustorilor din Brașov la Wikimedia Commons



v • d • m
Obiective turistice în Municipiul Brașov
Stațiuni
Fortificații și vestigii istorice
Alte locuri de vizitat

Casa Sfatului • Casa Mureșenilor • Casa Negustorilor • Muzeul Județean de Istorie • Muzeul de Artă • Muzeul de Etnografie • Muzeul Civilizației Urbane • Muzeul „Prima școală românească” • Biserica Neagră • Biserica Sf. Nicolae • Biserica Sf. Bartolomeu • Biserica Sf. Martin • Biserica „Adormirea Maicii Domnului” (Brașovul Vechi) • Biserica „Sfânta Treime - Grecească” • Biserica Romano-Catolică Sf. Petru și Pavel • Biserica „Adormirea Maicii Domnului (Cetate)” • Biserica Evanghelică din Șchei • Biserica Evanghelică din Blumăna • Biserica Evanghelică Maghiară din Brașov • Biserica „Sfânta Treime” - Dârste • Biserica Franciscană • Biserica Cuvioasa Parascheva • Troițele din Șchei • Sinagoga Neologă • Sinagoga Ortodoxă • Palatul Justiției • Palatul Poștelor • Palatul Finanțelor (Primăria) • Palatul Soarelui • Palatul Telefoanelor • Casa Baiulescu • Casina română • Centrul Cultural „Reduta” • Rectoratul • Biblioteca Județeană „George Barițiu” • Banca Națională Săsească • Cercul Militar • Hotelul „Aro Palace” • Hotelurile „Coroana” și „Postăvarul” • Piața Sfatului • Strada Republicii • Strada Mureșenilor • Strada Sforii • Aleea „După ziduri” • Pietrele lui Solomon • Tâmpa • Monumente •

Cartiere istorice
Lucruri de larg interes
Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Casa_Negustorilor_din_Brașov&oldid=15981295