Catedrala Mitropolitană din Cluj-Napoca
| Catedrala Mitropolitan-Ortodoxa din Cluj-Napoca | |
 | |
| Informații generale | |
|---|---|
| Confesiune | Ortodox |
| Jurisdicție religioasă | Arhiepiscopia Vadului, Feleacului și Clujului  |
| Țara |  România |
| Localitate | Cluj-Napoca |
| județ | Cluj |
| Coordonate | 46°46′19″N 23°35′46″E / 46.772°N 23.596°E |
| Date despre construcție | |
| Stil arhitectonic | Neoromânesc și neobizantin |
| Arhitect | George Cristinel și Constantin Pomponiu |
| Turle | 8 |
| Materiale | Piatră de Baciu și Bompotoc |
| Istoric | |
| Data începerii | |
| Data finalizării | 1930 |
| Localizare | |
Modifică date / text  | |
Catedrala Ortodoxă din Cluj-Napoca, situată în Piața Avram Iancu, a fost ridicată în perioada anilor 1920-1930, imediat după unirea Transilvaniei cu România. Este unul din principalele edificii religioase din municipiul Cluj-Napoca. Poartă hramul "Adormirea Maicii Domnului". În anul 1973, odată cu ridicarea scaunului eparhial al Clujului la rangul de arhiepiscopie, lăcașul de cult a devenit catedrală arhiepiscopală. Din anul 2006 edificiul servește drept catedrală a Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului și Clujului, care este totodată și lăcaș al Mitropoliei Clujului, Maramureșului și Sălajului.[1]
Este în prezent a treia catedrală din România ca înălțime, după cea Catedrala Mitropolitană din Timișoara și Catedrala Evanghelică din Sibiu. De asemenea, este clasată ca monument istoric, cu codul CJ-II-m-B-07354.[2]
Ridicarea Catedralei
[modificare | modificare sursă]Inițiativa ridicării acesteia a aparținut episcopului Nicolae Ivan. Acesta s-a adresat încă din 1919 Consiliului Dirigent al Transilvaniei, pentru a solicita un ajutor financiar necesar ridicării unei catedrale ortodoxe la Cluj. Consiliul a aprobat cererea episcopului, oferind pentru început suma de 2 milioane de coroane austro-ungare. În 1920 episcopul Nicolae Ivan a solicitat Primăriei clujene ca parcul din fața Teatrului Național să fie cedat pentru zidirea catedralei, cerere care a fost și ea acceptată.
A fost organizat un concurs de proiecte, câștigat de către arhitecții George Cristinel și Constantin Pomponiu, aceiași care au definit și planurile mausoleului de la Mărășești. Planurile au înglobat o serie de modele din arhitectura brâncovenească, specifică Țării Românești, fiind foarte evidentă influența bizantină.
Sfințirea catedralei s-a făcut într–un cadru festiv la 5 noiembrie 1933, fiind oficiată de Patriarhul României, Miron Cristea, împreună cu Mitropolitul Transilvaniei, Nicolae Bălan și episcopul de Cluj, Nicolae Ivan. La festivitate a fost prezent și regele Carol al II-lea, prințul moștenitor Mihai, membri ai guvernului României și numeroase personalități.
Descriere
[modificare | modificare sursă]Lucrările de construcție au fost inițiate la 10 septembrie 1923, iar pe 7 octombrie 1923, a fost pusă piatra de temelie a catedralei, festivitate la care au participat prințul moștenitor Carol al României și primul ministru Ion I. C. Brătianu. Construcția a durat zece ani, în prima fază, între 1923-1926 folosindu-se un schelet de beton armat în care s-a zidit cărămidă, în exterior montându-se piatră de Baciu și Bompotoc. La subsol a fost construită la final o criptă, în care au fost înmormântați ulterior episcopul Nicolae Ivan, arhiepiscopul Teofil Herineanu, mitropolitul Bartolomeu Anania și episcopul Vasile Flueraș.
Au fost efectuate lucrări de o specialitate ridicată pentru acele vremuri, cum ar fi construirea celor 4 turle care înconjoară turla centrală, sculptarea celor 18 coloane imense din rotonda turlei mari, medalioane sculptate în piatră, arce de piatră pe fațadele laterale. Catedrala a fost înzestrată cu 4 clopote, aduse din Ungaria, cel mai mare dintre ele cântărind aproape 2 tone. Pictarea edificiului a fost realizată de profesorii Anastase Demian și Catul Bogdan, de la Academia de Artă, în perioada 1928-1933.
Galerie de imagini
[modificare | modificare sursă]-
Vedere din față. -
Vedere din spate. -
Vedere din lateral. -
Construcția catedralei. -
Catedrala în anul 1940.
Referințe
[modificare | modificare sursă]- ^ „Catedrala Arhiepiscopala din Cluj”. www.crestinortodox.ro. Accesat în .
- ^ Art. 8, alin. 1, lit b al legii 422 / 2001.
Bibliografie
[modificare | modificare sursă]- Lukacs Jozsef, Povestea „orașului-comoară”, Editura Biblioteca Apostrof, Cluj-Napoca, 2005
- Bodea Gheorghe, Clujul vechi și nou, Cluj-Napoca, 2002
- Cluj-Napoca - Claudiopolis, Noi Media Print, bucurești, 2004
- Cluj-Napoca - Ghid, Editura Sedona, 2002
Vezi și
[modificare | modificare sursă]
| |||||||||||||||||||||||||||||||||
