Dispersie statistică
Acest articol sau secțiune are mai multe probleme. Puteți să contribuiți la rezolvarea lor sau să le comentați pe pagina de discuție. Pentru ajutor, consultați pagina de îndrumări.
Nu ștergeți etichetele înainte de rezolvarea problemelor. |
În statistică dispersia se referă la gradul de imprăștiere a valorile unui set de date. Cei mai frecvent folosiți indicatori ai dispersiei sunt varianța, abaterea standard și amplitudinea interquartilică. Alături de indicatorii tendinței centrale, indicatorii dispersiei contribuie la descrierea caracteristicilor variabilelor studiate.
Definirea indicatorilor
[modificare | modificare sursă]Varianța
[modificare | modificare sursă]Varianța reprezintă media patratică a abaterilor in mărime absolută a valorilor inregistrate fată de media aritmetică.
Fiind date n numere, xi, unde i = 1, ..., n și media aritmetică m, varianța (Var) este definită ca
Varianța poate fi calculată și ca diferența dintre momentul de ordin 2 și pătratul mediei.
Abaterea standard
[modificare | modificare sursă]Abaterea standard reflectă abaterea in mărime absolută a valorilor inregistrate fată de media aritmetică. Se calculeaza ca radical din varianță.
Alături de medie, este cea mai frecvent folosit indicator pentru caracterizarea unui set de date.
Amplitudinea interquartilică
[modificare | modificare sursă]Diferența dintre a treia și prima quartilă se numeste amplitudine quartilică și este o măsura a dispersiei. Amplitudinea quartilică se poate ajusta prin raportarea la medie pentru imbunătățirea comparabilității.