KIC 8462852
| KIC 8462852 | |||||
| |||||
| Date de observație | |||||
|---|---|---|---|---|---|
| Constelație | Lebăda | ||||
| Astrometrie | |||||
| Distanța față de Terra | 454 parseci al ( pc) | ||||
| Orbită | |||||
| Detalii | |||||
| Masă | 1.43 M☉ | ||||
| Luminozitate | 4.7 L☉ | ||||
| Temperatură | 6750±120 | ||||
| Alte denumiri | |||||
Steaua lui Tabby | |||||
| Unitățile SI și condiții de temperatură și presiune normale dacă nu s-a specificat altfel. | |||||
Modifică date / text  |
|||||
KIC 8462852[1] – denumită și Steaua lui Tabby (după autorul Tabetha S. Boyajian) sau steaua WTF (de la anglofonul for „Where's The Flux?” (Unde e fluxul?),[2][3][4][5] dar și ca referință la expresia anglofonă „What the fuck” („Ce naiba”)[6]) – este o stea de tip F din secvența principală aflată în constelația Lebăda, la o distanță de aproximativ 454 parseci (1480 ani lumină) de Pământ. Steaua prezintă fluctuații neobișnuite de luminozitate descoperite de cercetători amatori ca parte a proiectului Planet Hunters (Vânătorii de planete), iar în septembrie 2015, astronomi și cercetătorii amatori asociați proiectului au prepublicat o lucrare pe serverul arXiv care descrie datele și interpretările posibile.[1] Descoperirea a fost făcută cu ajutorul datelor colectate de telescopul spațial Kepler,[1][7] care a observat modificări în luminozitatea stelelor dintr-un câmp predefinit pentru a detecta exoplanete.[8]
Au fost propuse mai multe ipoteze pentru explicarea modificărilor neregulate de luminozitate, evidențiate de curba luminoasă a stelei. Ipoteza principală se bazează pe lipsa unui exces de radiație infraroșie, ce poate fi explicat prin existența unui nor enorm de fragmente de cometă și praf aflate într-o orbită excentrică.[9][10][11] Steaua mai poate fi orbitată de o mulțime de mase de dimensiune mică aflate într-o formație restrânsă.[7] S-a mai sugerat ideea că modificările de luminozitate se datorează activității unor inteligențe extraterestre.[7][12][13][14] Institutul SETI a organizat o recunoaștere preliminară radio a sistemului KIC 8462852, dar nu a găsit dovezi ale unor semnale radio artificiale ce pot rezulta în urma activităților tehnologice.[15][16][17][18]
Locație aparentă
[modificare | modificare sursă]
KIC 8462852 se află în constelația Lebăda[19] și se află pe cer la jumătatea distanței dintre două stele luminoase aparent - Deneb (α Cyg, α Cygni, Alpha Cygni) și Rukh (δ Cyg, δ Cygni, Delta Cygni).[20] KIC 8462852 se află la sud de Omicron¹ Cygni (ο¹ Cygni, 31 Cygni) și la nordest de roiul stelar NGC 6866.[20] Deși se află pe cer la doar câteva arcminute de roi, nu are legătură cu acesta și este mai aproape de soare decât roiul stelar. Cu o magnitudine aparentă de doar 11,7, steaua nu este vizibilă cu ochiul liber, dar este vizibilă cu un telescop de 12cm[21] pe un cer întunecat fără prea multă poluare luminoasă.
Luminozitate
[modificare | modificare sursă]Observații ale luminozității stelei de către telescopul spațial Kepler arată scăderi nonperiodice de luminozitate, precum și două scăderi mai mare ce apar la o distanță de aproximativ 750 de zile. Amplitudinea schimbărilor de luminozitate și aperiodicitatea schimbărilor a atras un interes deosebit din partea astronomilor.[14] Schimbările de luminozitate ale stelei sunt consecvente cu prezența unui număr mare de mase mici ce orbitează într-o „formație restrânsă”.[7]
Prima mare scădere de luminozitate, detectată pe 5 martie 2015 a redus luminozitatea stelei cu până la 15%, iar o alta, pe 28 februarie 2015, a produs o reducere de până la 22%. Comparativ cu acestea, o planetă de dimensiunea lui Jupiter ar reduce doar 1% din luminozitatea stelei, fapt ce indică spre un alt fenomen responsabil pentru scăderi, fenomen ce ar putea obscura până la 50% din diametrul stelei.[14] Din cauza defectării a două din cele patru roți pentru stabilizarea giroscopică, telescopul Kepler nu a putut înregistra scăderea periodică de 750 de zile prezisă pentru aprilie 2015;[1][13] mai sunt planificate observații pentru luna mai 2017.[13]
Ipoteze
[modificare | modificare sursă]Pe baza clasificării stelare și a tipului spectral, modificările în luminozitate nu pot fi atribuite unei variabilități intrinseci,[1] așa că au fost propuse mai multe ipoteze ce presupun existența unui material ce orbitează steaua și blochează lumina acesteia, dar niciuna din aceste teorii nu explică complet datele colectate.
O explicație propusă ar fi existența unui nor de comete în curs de dezintegrare aflate în orbite eliptice.[1][9][11][22] Sub acest scenariu, gravitația unei alte stele apropiate ar fi putut cauza comete din Norul Oort să fie deviate spre stea. O dovadă ce susține această teorie este dată de existența unei pitice roșii aflată la o distanță de 132 de miliarde km (885 u.a.) de KIC 8462852. Totuși ideea ca niște comete să poată obscura până la 22% din luminozitatea unei stele a fost pusă sub îndoială.[14] Un studiu ulterior, publicat pe 13 ianuarie 2016 a sugerat că steaua și-a redus gradual luminozitatea între anii 1890 și 1989 cu aproximativ 20%, fapt ce face explicația „roiului” de comete mai puțin probabilă.[23][24] Studiul respectiv a fost contestat de analize ulterioare care indică spre o luminozitate constantă în perioada studiată (fără a explica variațiile de luminozitate pe termen scurt).[25][26]
Alte explicații au mai fost produse, ce includ: defecte ale datelor sau instrumentelor, variabilitatea stelelor de tip B(e), praf interstelar, un număr de planete gigante cu sisteme proeminente de inele,[27][28] și un posibil câmp de asteroizi capturat recent de către stea.[1]
Au mai fost făcute observații spectroscopice de înaltă rezoluție și observații imagistice, precum și analize ale distribuției spectrale a energiei stelei cu ajutorul telescopului Nordic Optical Telescope din Spania.[1][27] Un scenariu al unei coliziuni masive ar crea un volum mare de praf activ în infraroșu, dar nu a fost observat un exces de energie în infraroșu, fapt ce exclude coliziunile planetare ca explicație a fenomenului.[14] Alți cercetători cred că explicația este puțin probabilă prin prisma probabilităților, coliziunile de o asemenea anvergură fiind extrem de rare, cu o șansă mică de a putea fi observate de Kepler.[1]
Astronomul Jason Wright (consultat de către Boyajian)[5][29] și alții care au studiat KIC 8462852 au sugerat într-o lucrare ulterioară că steaua ar putea fi mai tânără decât este sugerat de poziția și viteza acesteia și ar mai putea avea material primordial în preajma sa.[2] Aceștia au mai sugerat existența posibilă a unei megastructuri creată de o civilizație extraterestră, cum ar fi un „roi” Dyson,[2][7][22][30][31][32] o structură ipotetică ce ar putea fi construită de o civilizație avansată pentru a colecta o parte din lumina acesteia pentru nevoile sale energetice.[33][34][35] Din cauza relatărilor numeroase din media despre această stea, aceasta a fost comparată de cercetătorul Steve Howell (parte a misiunii Kepler) cu KIC 4110611, o altă stea cu o curbă de luminozitate neobișnuită (ce s-a dovedit a fi, în urma mai multor ani de cercetare, o parte a unui sistem stelar multiplu format din cinci stele).[36] În privința datelor actuale ale distribuției luminoase a stelei KIC 8462852, Wright pune accentul pe studii spectrale ulterioare.[37] Conform cu Wright, probabilitatea originii extraterestre a observațiilor este foarte scăzută; totuși steaua este o țintă de calibru pentru SETI deoarece observațiile naturale nu pot încă explica complet fenomenul de diminuare a luminozității.[2][30]
Studii ulterioare
[modificare | modificare sursă]Pe 19 octombrie 2015, Institutul SETI a anunțat că a început să studieze steaua cu telescopul Allen Telescope Array pentru a căuta posibile emisii radio ce ar putea proveni din partea unor inteligențe extraterestre din apropierea stelei.[38][39] În urma unei examinări de două săptămâni, Institutul SETI a raportat în noiembrie 2015 că nu a găsit dovezi ale unor semnale radio ce ar putea proveni dintr-o sursă artificială.[15][16][17][18]
Un studiu al datelor istorice de imagistică în infraroșu realizat de Telescopul Spațial Spitzer și Wide-field Infrared Survey Explorer nu au găsit dovezi ale unui exces de emisii infraroșii din partea stelei, care ar indica spre particule calde de praf, dovadă a unei coliziuni catastrofale de meteori sau planete în acest sistem. Absența acestor emisii sprijină ipoteza unui „roi” de comete reci aflate într-o orbită neobișnuit de excentrică și ar putea fi responsabilă pentru curba luminoasă neobișnuită pentru această stea, dar mai sunt necesare studii pentru stabilirea definitivă a acestui fapt.[9][40] Un studiu spectroscopic ulterior făcut în banda de 0,8-4,2 microni de către NASA Infrared Telescope Facility nu a găsit dovezi ale existenței unui praf fierbinte circumstelar ce ar putea proveni de la o planetă în curs de evaporare sau dezintegrare, sau a unei structuri cu durată mare de viață ce orbitează steaua la o distanță de mai câteva unități astronomice de steaua centrală matură, dar au găsit asemănări cu un alt sistem stelar evoluat (vechi de cel puțin 1 miliar de ani) - Eta Corvi, aflată în stadiul unui mare bombardament târziu.[9][41] Observații în lungimea de undă submilimetrică ce au căutat praf aflat la o distanță mai mare de stea sugerează că explicația unei dezintegrări catastrofale este puțin probabilă; încă nu a fost stabilit potențialul de dispersie a luminii stelei de către echivalentul unei centuri Kuiper ce perturbă comete spre sistemul solar interior.[42]
Un număr mare de telescoape optice monitorizează KIC 8462852 în așteptarea altui eveniment de diminuare a luminozității, ce ar putea dura mai multe zile, iar observații ulterioare sunt programate de către marile telescoape echipate cu spectrografe pentru a determina natura materiei ce obscurează lumina stelară și dacă este vorba de un mare obiect solid sau materie compusă din praf și gaz.[43] Observații suplimentare mai pot fi făcute de către telescoapele terestre Greek Bank(en)[traduceți], Very Large Array Radio Telescope(en)[traduceți],[27][44] și telescoape orbitale viitoare dedicate exoplanetologiei, ca WFIRST(en)[traduceți], TESS(en)[traduceți] și PLATO.[30][35]
Vedeți și
[modificare | modificare sursă]- PSR B1919+21, o stea confundată cu un semnal radio artificial extraterestru (LGM-1)
Note
[modificare | modificare sursă]- ^ a b c d e f g h i Boyajian, T. S.; LaCourse, D. M.; Rappaport, S. A.; Fabrycky, D.; Fischer, D. A.; et al. (11 September 2015).
- ^ a b c d Wright, Jason (). „KIC 8462852: Where's the Flux?”. AstroWright. Pennsylvania State University. Accesat în .
- ^ Newsome, John (). „Space anomaly gets extraterrestrial intelligence experts' attention”. CNN News. Accesat în .
- ^ „Discovery of a strange star could mean alien life”. Fox News. . Accesat în .
- ^ a b King, Bob (). „What's Orbiting KIC 8462852 – Shattered Comet or Alien Megastructure?”. Universe Today. Accesat în .
- ^ Strom, Marcus (), It's either aliens or a swarm of comets: scientists baffled by WTF 001, our galaxy's strangest star, The Sydney Morning Herald, accesat în
- ^ a b c d e Andersen, Ross (). „The Most Mysterious Star in Our Galaxy”. The Atlantic. Accesat în .
- ^ Grush, Loren (). „Why it's so hard for astronomers to discuss the possibility of alien life”. The Verge. Accesat în .
- ^ a b c d e Clavin, Whitney; Johnson, Michele (). „Strange Star Likely Swarmed by Comets”. NASA. Accesat în .
- ^ Griffin, Andrew (). „Star that could have 'alien megastructure' around it is almost certainly covered by a swarm of comets, Nasa says”. The Independent. Accesat în .
- ^ a b Davoust, Emmanuel. "A hundred years of science at the Pic du Midi Observatory". arXiv:astro-ph/9707201
- ^ Kaplan, Sarah (). „The strange star that has serious scientists talking about an alien megastructure”. The Washington Post. Accesat în .
- ^ a b c Aron, Jacob (). „Citizen scientists catch cloud of comets orbiting distant star”. New Scientist. Accesat în .
- ^ a b c d e Plait, Phil (). „Did Astronomers Find Evidence of an Alien Civilization? (Probably Not. But Still Cool.)”. Slate. Accesat în .
- ^ a b „Looking For Deliberate Radio Signals From KIC 8462852”. . Accesat în .
- ^ a b „Looking for Deliberate Radio Signals from KIC 8462852” (Press release). The SETI Institute. . Accesat în .
- ^ a b Harp, G. R.; Richards, Jon; Shostak, Seth; Tarter, J. C.; Vakoch, Douglas A.; et al. (). „Radio SETI Observations of the Anomalous Star KIC 8462852”. arXiv:1511.01606
[astro-ph.EP].
- ^ a b Schuetz, Marlin; Vakoch, Douglas A.; Shostak, Seth; Richards, Jon (). „Optical SETI Observations of the Anomalous Star KIC 8462852”. arXiv:1512.02388 [astro-ph.EP].
- ^ „KIC10 Search Results”. Space Telescope Science Institute. Accesat în .
- ^ a b Sinnott, Roger W. (). Sky & Telescope's Pocket Sky Atlas (ed. 3rd). Cambridge, Massachusetts: Sky Publishing. ISBN 978-1-931559-31-7.
- ^ Masi, Gianluca (). „KIC 8462852: A star and its secrets”. The Virtual Telescope Project 2.0. Accesat în .
- ^ a b Fecht, Sarah (). „Have We Detected Megastructures Built By Aliens Around A Distant Star? Or Just A Cloud Of Comets? Scientists Want To Investigate Further”. Popular Science. Accesat în .
- ^ Aron, Jacob (). „Comets can't explain weird 'alien megastructure' star after all”. New Scientist. Accesat în .
- ^ Davoust, Emmanuel. "A hundred years of science at the Pic du Midi Observatory". arXiv:astro-ph/9707201
- ^ {{Format:Cite arxiv}last=Hippke|first=Michael|title=A statistical analysis of the accuracy of the digitized magnitudes of photometric plates on the time scale of decades with an application to the century-long light curve of KIC 8462852|date=28 April 2016|eprint=1601.07314|class=astro-ph.SR|url=https://arxiv.org/abs/1601.07314}}
- ^ Gilster, Paul (). „KIC 8462852: No Dimming After All?”. Centauri Dreams.
- ^ a b c Rzetelny, Xaq (). „Something—we're not sure what—is radically dimming a star's light”. Ars Technica. Accesat în .
- ^ Siegel, Ethan (). „No, Astronomers Probably Haven't Found 'Alien Megastructures'”. Forbes. Accesat în .
- ^ Laker, Chris (). „'Alien megastructure' may explain light patterns from 'bizarre' star, say scientists”. BT.com. Accesat în .
- ^ a b c Wright, Jason T.; Cartier, Kimberly M. S.; Zhao, Ming; Jontof-Hutter, Daniel; Ford, Eric B. (15 October 2015).
- ^ „Good night, sleep tight: Advanced alien civilisations rare or absent in the local Universe” (Press release). ASTRON. . Accesat în .
- ^ Williams, Lee (). „Astronomers may have found giant alien 'megastructures' orbiting star near the Milky Way”. The Independent. Accesat în .
- ^ Jones, Morris (). „Reconsidering macro-artefacts in SETI searches”. Acta Astronautica. 116: 161–165. doi:10.1016/j.actaastro.2015.07.011.
- ^ O'Neill, Ian (). „Has Kepler Discovered an Alien Megastructure?”. Discovery.com. Accesat în .
- ^ a b Siemion, Andrew (). „Prepared Statement by Andrew Siemion – Hearing on Astrobiology”. House Committee on Science, Space, and Technology. SpaceRef.com. Accesat în .
- ^ „Mysterious star stirs controversy in astronomy world”. The Express Tribune. Agence France-Presse. .
- ^ Orwig, Jessica (). „We spoke with some of the astronomers who discovered the 'alien' megastructure to find out if it's fact or fiction”. Business Insider.
- ^ Wall, Mike (). „Search For Intelligent Aliens Near Bizarre Dimming Star Has Begun”. Space.com. Accesat în .
- ^ Orwig, Jessica (). „Scientists are days from finding out if that mysterious star could actually harbor aliens”. Business Insider.
- ^ Marengo, Massimo; Hulsebus, Alan; Willis, Sarah (noiembrie 2015). „KIC 8462852: The Infrared Flux”. The Astrophysical Journal Letters. 814 (1). L15. arXiv:1511.07908 . Bibcode:2015ApJ...814L..15M. doi:10.1088/2041-8205/814/1/L15.
- ^ Lisse, Carey; Sitko, Michael; Marengo, Massimo (decembrie 2015). „IRTF/SPeX Observations of the Unusual Kepler Light Curve System KIC8462852”. The Astrophysical Journal Letters. 815 (2). L27. arXiv:1512.00121 . Bibcode:2015ApJ...815L..27L. doi:10.1088/2041-8205/815/2/L27.
- ^ Thompson, M. A.; Scicluna, P.; Kemper, F.; Geach, J. E.; Dunham, M. M.; Morata, O.; Ertel, S.; Ho, P. T. P.; Dempsey, J.; Coulson, I.; Petitpas, G.; Kirstensen, L. E. (). „Constraints on the circumstellar dust around KIC 8462852”. arXiv:1512.03693 [astro-ph.SR].
- ^ Wall, Mike (). „'Alien Megastructure' Mystery May Soon Be Solved”. Space.com. Accesat în .
- ^ Mack, Eric (). „The story behind 'alien megastructures' scientists may have found (but probably didn't)”. CNET. Accesat în .
Legături externe
[modificare | modificare sursă]- Kepler light curve data at STScI.edu
Coordonate: 
20h 06m 15.457s, +44° 27′ 24.61″
| ||||||||||||||||||||||||||
| |||||||||||||||||||||||||||||||
