Spațiul Carpato-Danubiano-Pontic în 1345 AD, după fondarea mărcii de apărare a lui Dragoș I.
Spațiul Carpato-Danubiano-Pontic în 1359 AD, o altă dată propusă pentru fondarea mărcii de apărare a lui Dragoș I. Aceasta dată coincide cu fondarea Mitropoliei Ungrovlahiei de către Nicolae Alexandru.
Spațiul Carpato-Danubiano-Pontic în 1367 AD, la sfârșitul domniei lui Bogdan I. Datorită deteriorării dominației Mongole după Bătălia de la Apele Albastre, domnii Moldoveni au putut să-și extinda gradual controlul în regiune, însa cronologia aceastui proces este neclară.
Spațiul Carpato-Danubiano-Pontic în 1391 AD, la sfârșitul domniei lui Petru II, care este creditat cu extinderea sudică a Principatului.
Spațiul Carpato-Danubiano-Pontic în 1419 AD, după anexarea fortarețelor Giurgiu și Turnu de către Otomani, fapt ce a devenit posibil după moartea lui Mircea cel Bătrân cu un an în urmă.
Spațiul Carpato-Danubiano-Pontic în 1457 AD, la începutul domniei lui Ștefan cel Mare.
Spațiul Carpato-Danubiano-Pontic în 1461 AD, în timpul campaniei lui Vlad III la sud de Dunăre.
Spațiul Carpato-Danubiano-Pontic în 1504 AD, la sfârșitul domniei lui Ștefan cel Mare.
Spațiul Carpato-Danubiano-Pontic în 1538 AD, după încercarea eșuată a lui Petru Rareș de a se elibera de suzeranitatea Otomană. Ca și consecință, Turcii au anexat Tighina și au invitat Tătarii Nogai în Sudul Basarabiei, iar eventual vor anexa și Brăila.
Spațiul Carpato-Danubiano-Pontic în 1821 AD, în timpul Revoluției lui Tudor Vladimirescu.
Spațiul Carpato-Danubiano-Pontic în 1829 AD, după Tratatul de la Adrianopol. Principatele vor continua să fie ocupate pentru următorii 5 ani.
Spațiul Carpato-Danubiano-Pontic în 1848 AD, înainte de Revoluții.
Spațiul Carpato-Danubiano-Pontic pe 20 Octombrie 1848 AD, în primele zile ale Revoluției lui Avram Iancu. Moții vor duce un război de gherilă împotriva Maghiarilor.
Spațiul Carpato-Danubiano-Pontic în 1856 AD, după Tratatul de la Paris, care a slăbit puterea Otomană asupra Principatelor și a stabilit condițiile pentru unificare..
Spațiul Carpato-Danubiano-Pontic în 1859 AD, după alegerea dublă a lui Alexandru Ioan Cuza în Moldova și Țara Românească.
Spațiul Carpato-Danubiano-Pontic în 1862 AD, la momentul formării Statului Român Unitar, cu un singur guvern și o singura capitală la București.
Spațiul Carpato-Danubiano-Pontic în 1866 AD, după alegerea lui Carol I ca Domnitor și stabilirea primei constituții independente.
Spațiul Carpato-Danubiano-Pontic în 1878 AD, după Tratatul de la Berlin și recunoașterea internaționala a independenței României.
Spațiul Carpato-Danubiano-Pontic pe 17 August 1916 AD, după Tratatul de la București cu Antanta. Teritoriile promise României sunt evidențiate în galben.
Spațiul Carpato-Danubiano-Pontic pe 26 Septembrie 1916 AD, la începutul Bătăliei de la Sibiu.
Spațiul Carpato-Danubiano-Pontic pe 22 Ianuarie 1919 AD, după ce avansul Armata Română a încetat unde o nouă linie de demarcație va fii stabilită. Pretențiile teritoriale Românești sunt conturate in galben.
Spațiul Carpato-Danubiano-Pontic pe 1 Mai 1919 AD, după ce Armata Română ajunge la Râul Tisa în timpul Războiului Româno-Ungar. Pretențiile teritoriale Românești sunt conturate in galben.
Spațiul Carpato-Danubiano-Pontic pe 13 Septembrie 1940 AD, după ce Armata Maghiară ajunge la noile granițe.
Spațiul Carpato-Danubiano-Pontic pe 25 Iulie 1941 AD, după Operațiunea München.
Spațiul Carpato-Danubiano-Pontic pe 19 August 1941 AD, după crearea Guvernământului Transnistriei. Odesa va cădea abia pe 16 Octombrie.
Spațiul Carpato-Danubiano-Pontic pe 23 August 1944 AD, după lovitura de stat a Regelui Mihai I și retragerea României din Puterile Axei. Soldați germani încă se aflau pe teritoriul statului.
Dinastia Teodosiană (Ian.379 AD)
Dinastia Leonidă (Mai.480 AD)
Dinastia Iustiniană (Noi.565 AD)
Dinastia Heracliană (Feb.641 AD)
Anarhia de 20 de Ani (Mar.717 AD)
Dinastia Isauriană (Dec.800 AD)
Dinastia Focidă (Iul.813 AD)
Dinastia Frigiană (Ian.864 AD)
Dinastia Macedoneană (Dec.1025 AD)
Dinastia Ducas (Mar.1081 AD)
Dinastia Comnenilor (Mar.1173 AD)
Dinastia Angeloi (Apr.1204 AD)
Interregnul Bizantin (Dec.1214 AD)
Dinastia Paleolog (Aug.1261 AD)
Dinastia Paleolog (Apr.1453 AD)
Spațiul Carpato-Danubiano-Pontic în 1246 AD, așa cum este descris in Diploma Ioaniților.
Spațiul Carpato-Danubiano-Pontic în 1330 AD, după Bătălia de la Posada.
Spațiul Carpato-Danubiano-Pontic în 1345 AD, după fondarea mărcii de apărare a lui Dragoș I.
Spațiul Carpato-Danubiano-Pontic în 1359 AD, o altă dată propusă pentru fondarea mărcii de apărare a lui Dragoș I. Aceasta dată coincide cu fondarea Mitropoliei Ungrovlahiei de către Nicolae Alexandru.
Spațiul Carpato-Danubiano-Pontic în 1367 AD, la sfârșitul domniei lui Bogdan I. Datorită deteriorării dominației Mongole după Bătălia de la Apele Albastre, domnii Moldoveni au putut să-și extinda gradual controlul în regiune, însa cronologia aceastui proces este neclară.
Spațiul Carpato-Danubiano-Pontic în 1391 AD, la sfârșitul domniei lui Petru II, care este creditat cu extinderea sudică a Principatului.
Spațiul Carpato-Danubiano-Pontic în 1404 AD, la apogeul puterii lui Mircea cel Bătrân, în timpul Interregnului Ottoman.
Spațiul Carpato-Danubiano-Pontic în 1419 AD, după anexarea fortarețelor Giurgiu și Turnu de către Otomani, fapt ce a devenit posibil după moartea lui Mircea cel Bătrân cu un an în urmă.
Spațiul Carpato-Danubiano-Pontic în 1457 AD, la începutul domniei lui Ștefan cel Mare.
Spațiul Carpato-Danubiano-Pontic în 1461 AD, în timpul campaniei lui Vlad III la sud de Dunăre.
Spațiul Carpato-Danubiano-Pontic în 1504 AD, la sfârșitul domniei lui Ștefan cel Mare.
Spațiul Carpato-Danubiano-Pontic în 1538 AD, după încercarea eșuată a lui Petru Rareș de a se elibera de suzeranitatea Otomană. Ca și consecință, Turcii au anexat Tighina și au invitat Tătarii Nogai în Sudul Basarabiei, iar eventual vor anexa și Brăila.
Spațiul Carpato-Danubiano-Pontic în 1718 AD, după Tratatul de la Passarowitz.
Spațiul Carpato-Danubiano-Pontic în 1812 AD, după Tratatul de la București, care acordă teritoriul dintre Prut și Nistru Imperiului Rus.
Spațiul Carpato-Danubiano-Pontic în 1821 AD, în timpul Revoluției lui Tudor Vladimirescu.
Spațiul Carpato-Danubiano-Pontic în 1829 AD, după Tratatul de la Adrianopol. Principatele vor continua să fie ocupate pentru următorii 5 ani.
Spațiul Carpato-Danubiano-Pontic în 1848 AD, înainte de Revoluții.
Spațiul Carpato-Danubiano-Pontic pe 20 Octombrie 1848 AD, în primele zile ale Revoluției lui Avram Iancu. Moții vor duce un război de gherilă împotriva Maghiarilor.
Spațiul Carpato-Danubiano-Pontic în 1856 AD, după Tratatul de la Paris, care a slăbit puterea Otomană asupra Principatelor și a stabilit condițiile pentru unificare..
Spațiul Carpato-Danubiano-Pontic în 1859 AD, după alegerea dublă a lui Alexandru Ioan Cuza în Moldova și Țara Românească.
Spațiul Carpato-Danubiano-Pontic în 1862 AD, la momentul formării Statului Român Unitar, cu un singur guvern și o singura capitală la București.
Spațiul Carpato-Danubiano-Pontic în 1866 AD, după alegerea lui Carol I ca Domnitor și stabilirea primei constituții independente.
Spațiul Carpato-Danubiano-Pontic în 1878 AD, după Tratatul de la Berlin și recunoașterea internaționala a independenței României.
Spațiul Carpato-Danubiano-Pontic în 1881 AD, după încoronarea lui Carol I ca primul rege al României.
Spațiul Carpato-Danubiano-Pontic în 1914 AD, după Al Doilea Război Balcanic și înainte de Primul Război Mondial.
Spațiul Carpato-Danubiano-Pontic pe 17 August 1916 AD, după Tratatul de la București cu Antanta. Teritoriile promise României sunt evidențiate în galben.
Spațiul Carpato-Danubiano-Pontic pe 26 Septembrie 1916 AD, la începutul Bătăliei de la Sibiu.
Spațiul Carpato-Danubiano-Pontic pe 9 Decembrie 1917 AD, după Armistițiul de la Focșani.
Spațiul Carpato-Danubiano-Pontic pe 9 Aprilie 1918 AD, după ce Sfatul Țării a proclamat unirea Basarabiei cu România.
Spațiul Carpato-Danubiano-Pontic pe 7 Mai 1918 AD, după Tratatul de la București. Deși tratatul a fost semnat de Prim-ministrul Alexandru Marghiloman, Regele Ferdinand I a refuzat să-l ratifice.
Spațiul Carpato-Danubiano-Pontic pe 22 Ianuarie 1919 AD, după ce avansul Armata Română a încetat unde o nouă linie de demarcație va fii stabilită. Pretențiile teritoriale Românești sunt conturate in galben.
Spațiul Carpato-Danubiano-Pontic pe 1 Mai 1919 AD, după ce Armata Română ajunge la Râul Tisa în timpul Războiului Româno-Ungar. Pretențiile teritoriale Românești sunt conturate in galben.
Spațiul Carpato-Danubiano-Pontic pe 4 Iunie 1920 AD, după Tratatul de la Trianon.
Spațiul Carpato-Danubiano-Pontic în 1924 AD, după consolidarea granițelor României Mari.
Spațiul Carpato-Danubiano-Pontic pe 3 Iulie 1940 AD, după ocupația Sovietică a Basarabiei si Bucovinei de Nord.
Spațiul Carpato-Danubiano-Pontic pe 2 August 1940 AD, după crearea Republicii Sovietice Socialiste Moldovenești.
Spațiul Carpato-Danubiano-Pontic pe 30 August 1940 AD, după Dictatul de la Viena. Armata Maghiară își va începe avansul abia pe 5 Septembrie.
Spațiul Carpato-Danubiano-Pontic pe 7 Septembrie 1940 AD, după Tratatul de la Craiova.
Spațiul Carpato-Danubiano-Pontic pe 13 Septembrie 1940 AD, după ce Armata Maghiară ajunge la noile granițe.
Spațiul Carpato-Danubiano-Pontic pe 25 Iulie 1941 AD, după Operațiunea München.
Spațiul Carpato-Danubiano-Pontic pe 19 August 1941 AD, după crearea Guvernământului Transnistriei. Odesa va cădea abia pe 16 Octombrie.
Spațiul Carpato-Danubiano-Pontic pe 23 August 1944 AD, după lovitura de stat a Regelui Mihai I și retragerea României din Puterile Axei. Soldați germani încă se aflau pe teritoriul statului.
Spațiul Carpato-Danubiano-Pontic pe 10 Februarie 1947 AD, după Tratatele de pace de la Paris.
Spațiul Carpato-Danubiano-Pontic pe 21 Iulie 1992 AD, după Războiul din Transnistria.
