Deschidere vocalică
În fonetică, deschiderea vocalică (sau apertura) se referă la clasificarea vocalelor în funcție gradul de deschidere a maxilarului, deci de poziția ridicată sau coborîtă a limbii în timpul articulării. Ridicînd limba se obține o vocală închisă, ca de exemplu [i], iar prin coborîrea limbii și lărgirea volumului cavității orale se obține o vocală deschisă, cum este [a]. Din punct de vedere acustic deschiderea vocalelor se corelează parțial cu frecvența primului formant (F1) astfel: vocalele închise ([i], [y], [u] etc.) au o frecvență F1 joasă, în timp ce vocalele deschise ([a], [ɑ] etc.) au o frecvență F1 înaltă.
Gradul de deschidere a maxilarului este evident o mărime continuă. Pentru scopuri practice, totuși, în Alfabetul Fonetic Internațional se definesc șapte grade de deschidere. În nici o limbă nu apar vocale din toate cele șapte grade.
- Vocale închise
- Vocale cvasiînchise
- Vocale semiînchise
- Vocale mijlocii (sau medii)
- Vocale semideschise
- Vocale cvasideschise
- Vocale deschise
Numărul de grade distincte de deschidere
[modificare | modificare sursă]În general o limbă distinge trei sau patru niveluri de deschidere, foarte puține ajungînd la cinci.
Unele limbi disting numai două niveluri de deschidere vocalică. De exemplu în limba arabă există numai trei vocale, [i], [u] și [a], dintre care primele două au același grad de deschidere.
Limba română distinge trei niveluri de deschidere vocalică, de exemplu vocalele din seria [i] - [e] - [a] formează o astfel de scală. În aceeași situație se află limbi precum spaniola, japoneza, greaca și latina.
În limbile franceză, italiană, germană apar patru trepte de deschidere vocalică, ca de exemplu cele din seria [i] - [e] - [ɛ] - [a].
Una dintre puținele limbi unde există cinci grade de deschidere vocalică este dialectul german bavarez vorbit la Amstetten (Württemberg), din regiunea Alb-Donau din Germania, în care există seria de vocale [i] - [e] - [ɛ] - [æ] - [a].
| Vocale Vezi și AFI, consoane. | Modificare | ||||
| Deschidere | Anterioritate | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| Anterioare | Semiant. | Centrale | Semipost. | Posterioare | |
| Închise | |||||
| Cvasiînchise | |||||
| Semiînchise | |||||
| Mijlocii | |||||
| Semideschise | |||||
| Cvasideschise | |||||
| Deschise | |||||
| Legendă: | |||||
| ■ Celulele galbene corespund vocalelor din limba română. ■ Celulele crem indică vocale folosite rar în limba română. ■ Celulele gri corespund unor vocale rare, fără simbol fonetic. În perechile de vocale, în stânga figurează varianta nerotunjită, iar în dreapta cea rotunjită. | |||||
Vezi și
[modificare | modificare sursă]Legături externe
[modificare | modificare sursă]