compromițător
Jump to navigation
Jump to search
Romanian
[edit]Etymology
[edit]From compromite + -ător.
Adjective
[edit]compromițător m or n (feminine singular compromițătoare, masculine plural compromițători, feminine and neuter plural compromițătoare)
Declension
[edit]Declension of compromițător
singular | plural | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
masculine | neuter | feminine | masculine | neuter | feminine | ||
nominative/ accusative |
indefinite | compromițător | compromițătoare | compromițători | compromițătoare | ||
definite | compromițătorul | compromițătoarea | compromițătorii | compromițătoarele | |||
genitive/ dative |
indefinite | compromițător | compromițătoare | compromițători | compromițătoare | ||
definite | compromițătorului | compromițătoarei | compromițătorilor | compromițătoarelor |