răscoli
Jump to navigation
Jump to search
Romanian
[edit]Etymology
[edit]Borrowed from Old Church Slavonic расколити (raskoliti), from рас- (ras-) + колити (koliti), from *koliti. Compare Serbo-Croatian raskoliti.
Pronunciation
[edit]Audio: (file)
Verb
[edit]a răscoli (third-person singular present răscolește, past participle răscolit) 4th conj.
- to rummage
Conjugation
[edit] conjugation of răscoli (fourth conjugation, -esc- infix)
infinitive | a răscoli | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
gerund | răscolind | ||||||
past participle | răscolit | ||||||
number | singular | plural | |||||
person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | răscolesc | răscolești | răscolește | răscolim | răscoliți | răscolesc | |
imperfect | răscoleam | răscoleai | răscolea | răscoleam | răscoleați | răscoleau | |
simple perfect | răscolii | răscoliși | răscoli | răscolirăm | răscolirăți | răscoliră | |
pluperfect | răscolisem | răscoliseși | răscolise | răscoliserăm | răscoliserăți | răscoliseră | |
subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | să răscolesc | să răscolești | să răscolească | să răscolim | să răscoliți | să răscolească | |
imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
affirmative | răscolește | răscoliți | |||||
negative | nu răscoli | nu răscoliți |